ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



O comisie a Ministerului Culturii a descoperit că lucrările de reabilitarea a cetăți Capidava, menite să consolideze edificiul antic, au făcut mai mult rău. După o vizită pe teren, membrii comisiei au constatat că monumentul istoric a fost grav afectat - culmea - din cauza lucrărilor de consolidarizare.

Ioan Opriș, responsabil științific Limes: „Este o problemă legată de anumite tipuri de zidărie care trebuiau făcute într-un anumit fel și nu în alt fel.”

Valentin Coman, documentarist turistic, a spus pentru Digi 24: „Am început să refacem o cetate și am transformat-o într-un coteț care nu poate fi introdusă pe lista UNESCO, pierdem o bijuterie a Dobrogei.”

Membrii Comisiei Naționale susțin că cetatea Capidava și-a pierdut autenticitatea. Cea mai mare problemă ar fi legată însă de micul port antic care a existat în apropierea cetății. Acesta era un cheu, unde acostau navele în antichitate. Specialiștii susțin însă că a fost înălțat exagerat de mult iar acum arată ca un zid de apărare.

Cetatea nu mai poate fi înscrisă în patrimoniul UNESCO în asemenea condiții, spun cei de la minister.

Proiectul e în valoare de 16 milioane de euro, fonduri europene. Din cauza problemelor pe care firma câștigătoare le-a avut cu legea, de zece luni nu s-a mai lucrat deloc acolo. Consiliul Județean va organiza acum o nouă licitație, pentru desemnarea altui constructor. În prezent, sunt gata două treimi din lucrări.

Istoric

Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu același nume Capidava, județul Constanța.

În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării.

Distrusă de goți în secolul III, fortificația a fost refăcută în secolul următor, devenind apoi și centru episcopal. Izvoarele din secolele IV – VI atestă o unitate de cavalerie - Cuneus equitum Solensium - și unitățile de equites scutarii și vexillatio Capidavensium. Fortul a fost părăsit după invazia cutrigurilor (559).

După retragerea oficială romano-bizantină din Dobrogea (circa 600), cetatea a fost reclădită de bizantini în secolul X, adăpostind de asemenea și populația băștinașă. Incendiul provocat de pecenegi în 1036 a dus la abandonarea definitivă a acesteia.

Sursa foto: Răzvan Pop.