Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), a desfăşurat în perioada 25-29 mai 2015 o acţiune de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti din judeţul Tulcea. Acţiunea a avut ca obiectiv principal căutarea, descoperirea şi deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale foştilor deţinuţi politici decedaţi în colonia penitenciară de la Periprava, se arată în comunicatul IICCMER.

La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind începând cu 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.

Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduşi mii de deţinuţi politici care au devenit majoritari în colonie până în anul 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost însă exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim de exterminare. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, la Periprava au decedat, din diferite cauze, cel puţin 124 de deţinuţi, în majoritate politici, care au fost identificaţi nominal.

Conform informaţiilor documentare existente precum şi din numeroaselor mărturii  ale foştilor deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare, de frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. 

IICCMER a desfăşurat în perioada 16-18 septembrie 2013 o primă campanie de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir al satului, nefinalizată. În acest loc, în perioada 1959-1964 au fost înhumaţi un mare număr de foşti deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Amplasamentul acestui cimitir al deţinuţilor a fost stabilit pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au existat niciodată cruci sau alte semne distinctive care să indice prezenţa mormintelor. În urma intervenţiei arheologice au fost depistate 8 morminte, dintre care 5 au fost dezvelite şi cercetate.

În a doua campanie de cercetări arheologice s-au continuat săpăturile în cimitirul satului, în perimetrul unde se cunoaşte că au fost înhumaţi deţinuţi politici. În primul rând au fost redeschise două din secţiunile arheologice executate în 2013, unde s-au descoperit şi cercetat cele 5 morminte menţionate. Totodată, au mai fost practicate alte două unităţi de săpătură cu o suprafaţă însumată de 31,75 metri pătraţi. În aceste secţiuni au mai fost identificate şi cercetate un număr de 6 morminte, astfel că numărul total de morminte descoperite în cursul celor două campanii de săpături se ridică la 11. 

Doi dintre defuncţii identificaţi au fost înhumaţi împreună, într-o groapă comună, iar ceilalţi au fost înhumaţi în gropi individuale. Majoritatea defuncţilor au fost depuşi în sicrie simple confecţionate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate din lateralele acestora şi din cuiele care au asigurat îmbinarea lor. Starea de conservare a scheletelor era una precară, iar asupra lor nu s-au descoperit obiecte de inventar funerar, confirmându-se astfel faptul că trupurile celor morţi erau trimise la groapă fără nici un fel de veşminte. 

Condiţiile de lucru au fost dificile datorită faptului că, în urma precipitaţiilor abundente căzute în această primăvară, nivelul apei freatice din sol se afla la adâncimea de 0,90 metri. Datorită acestui lucru, 6 dintre mormintele aflate sub această adâncime erau efectiv în apă. Cercetarea acestora a fost extrem de anevoioasă, pentru a avea acces la oseminte fiind folosită o pompă cu care s-a scos apa. 

Toate scheletele identificate şi dezvelite în cele două campanii de cercetări arheologice au fost extrase în prezenţa unui medic legist de la Spitalul Judeţean din Tulcea, fiind împachetate şi înseriate, urmând a fi transportate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti unde se vor efectua examinările de specialitate. De la toate rămăşiţele defuncţilor descoperiţi se vor recolta probe biologice de ţesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identităţii persoanelor decedate. Informaţiile astfel obţinute se vor constitui într-o bază naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine ulterior de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul tării şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode.

Pe această cale, IICCMER face apel la urmașii deținuților politici decedați în colonia de muncă Periprava să ne contacteze și să ne fie alături în demersul nostru de identificare a osemintelor descoperite în cele două campanii, dar și în cele care vor urma.

Investigaţiile arheologice s-au efectuat în prezenţa unui procuror militar din cadrul Parchetul Militar Bucureşti, care a fost sesizat de către IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava. În teren a participat şi un ofiţer criminalist din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Tulcea. Acţiunea a fost sprijinită de către Prefectura judeţului Tulcea şi de Primăria comunei C.A. Rosetti. 

Din partea IICCMER, la activităţile de cercetare în teren a participat un colectiv de arheologi şi istorici, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Horaţiu Groza, Cosmin Budeancă, Marius Oprea, Constantin Petre, Florin Soare şi Constantin Vasilescu.