Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a îndemnat marți la prețuirea ideii de libertate la care visa mulțimea ieșită pe străzile Brașovului în decembrie 1989, într-o cuvântare rostită cu ocazia lansării, la Librăria Cărturești-Verona, a volumului "1848-1989: De la primul la noul '48", semnat de conf. univ. dr. Adrian Niculescu, eveniment organizat de Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD '89), potrivit Agerpres.

"Dar ceea ce pot eu să vă spun - și știu martorii care sunt prezenți aici mai bine decât mine - și eu sunt un martor, pe străzile Brașovului în decembrie '89, lumea care era pe stradă nu se gândea nici la conspirații, nici la străini, nici la luptători-teroriști, atunci în zilele acelea, două-trei, care au fost sublime, ci se gândea la ideea de libertate și la forța pe care acești oameni, care veneau la Brașov cu prapori în frunte din cartiere, se gândeau că ei construiesc o lume nouă și că românii merită această lume", a spus Ioan-Aurel Pop.

Președintele Academiei Române consideră că profesorul Adrian Niculescu a făcut în cartea sa "o pledoarie pentru bună-cuviință, pentru echilibru, pentru cumpătare și mai ales pentru ideea de libertate".

"Adrian a făcut un elogiu acestei idei de libertate și cartea ne obligă să nu mai batjocorim ceea ce este scump pentru mulțimea asta pe care o numim poporul român sau națiunea română, pentru că altminteri devenim pigmei și ne batem joc în primul rând de noi înșine. Și a judeca cumpănit e una și a ponegri și a arunca cu noroi e cu totul altceva. De aceea, cred că dacă ne prețuim noi pe noi, ne vor prețui și alții, iar Adrian face o pledoarie pentru bună-cuviință, pentru echilibru, pentru cumpătare și mai ales pentru ideea de libertate, pentru care îi mulțumesc", a afirmat academicianul.

Ioan-Aurel Pop a salutat ca pe un demers curajos abordarea comparativă a celor două revoluții care au reconfigurat spațiul românesc și european, cea de la 1848 și cea de la 1989.

"Adrian Niculescu ne-a obișnuit cu o asemenea manieră de abordare, care este în același timp și din punct de vedere istoric foarte corectă, pentru că pleacă de la evenimente, dar este și neortodoxă, pentru că, de multe ori, evenimentele îi prilejuiesc asocieri de idei surprinzătoare și extraordinar de constructive", a spus academicianul.

Acesta a semnalat mai multe similitudini între cele două evenimente istorice: la ambele revoluții s-a strigat "Trăiască România liberă!", a fost intonat același imn "Deșteaptă-te, române!", au existat acuzații de imixtiune din afară în desfășurarea ambelor procese și speranțe de occidentalizare și europenizare la ambele momente.

"Între cele două mișcări, în afară de faptul că au fost acuzate amândouă că sunt opera străinilor, în afară de faptul că au avut obsesia ieșirii din feudalism - la '48 s-a spus să terminăm odată cu servitutea, feudalismul fiind simbolul servituții, și în 1989 s-a spus să terminăm cu noul feudalism dictatorial impus de comunism -, o altă lozincă a fost intrarea în Europa. Cu ambele ocazii am intrat în Europa. Iar Revoluția de la '48 a trasat programul de dezvoltare a României pentru vreo șapte decenii, până în 1918 și nădăjduim că și ceea ce s-a petrecut în '89 să fie un program de viitor, pe care n-am reușit să-l aplicăm încă", a mai spus Ioan-Aurel Pop.