ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În pelicula „Mihai Viteazul”, unul dintre personajele charismatice este preotul Stoica, interpretat de Mircea Albulescu. Este cel care-l însoțește pe voievod în toate momentele importante, de la încoronare la moartea lui Nicolae, fiul domnitorului.

Puțini știu că personajul întruchipat de către Mircea Albulescu a existat în realitate.
 
Conform istoricului Ștefan Grigorescu Ialomița, popei Stoica din Fărcașe i se mai spunea și Fărcășanu, și a participat alături de Mihai Viteazul la campania antiotomană, încă de la început. Numele de Fărcășanu vine de la comuna Fărcașele, din județul Romanați, actualmente Olt.

La bătălia de la Călugăreni a condus un corp de 1200 de călăreți, remarcându-se prin vitejia sa.

„Mai cunoscut ca Popa Stoica din Fărcașe (ori ,,Fărcășanu”), era preot din județul Romanați, intrat în oastea lui Mihai Viteazul. Amintit ca popă și logofăt, între anii 1593-1601, Stoica din Fărcașe a participat la războiul antiotoman purtat de Mihai Viteazul, încă de la declanșarea acestuia. A participat la bătălia de la Călugăreni, unde a condus un corp de oaste cu 1200 de călăreți, atacând din flanc turcii porniți în urmărirea lui Mihai Viteazul și zdrobindu-i. Prin faptele sale de vitejie, săvârșite și în alte bătălii cu turcii, a devenit erou de baladă (iar Dimitrie Bolitineanu i-a dedicat o poezie).
 
Istoria Generală a Daciei scrie despre el că ,,fusese preotu mireanu și se numea Popa Stoica, din satulu Farcașu, județulu Romanații; dar luăndu parte în resboae de bună voe, și arătându talente ostășești, Mihaiu Vodă l`a tunsu, l`a numit Agă și l`au făcutu căpitanu peste pedestrime”. Popa Stoica a fost atestat și după domnia lui Mihai Viteazul, ca logofăt, iar în anul 1624 ajunsese mare logofăt. A fost căsătorit cu Neacșa, având mai mulți copii: viitorul mare stolnic Radu Fărcășanu; Maria, căsătorită cu marele comis Conda; Tudosie; Vlad și un al Vlad. (Fragmente din volumul Ștefan Grigorescu,Căpitanii lui Mihai Viteazul. Editura Univers Științific, București, 2011, p.71-72, 94-97 și 125. Premiul Național ,,A.D.Xenopol” al Societății de Științe Istorice din România), a scris profesorul Grigorescu-Ialomița.

Unul dintre fiii săi, Radu, a fost primul boier care a folosit numele de Fărcășanu. Neamul Fărcășenilor a fost înrudit cu boierii din Obedin și cu Brătășenii. Radu Fărcășanu a fost subiect de cronică, Letopisețul Cantacuzinesc pomenindu-l de câteva ori, conform unui articol apărut în Historia. Cariera lui Radu Fărcășanu – al cărui nume apare în documente și sub alte forme, de pildă "din Fărcași Radul căpitanul al popii Stoica”15, s-a desfășurat sub mai multe domnii: postelnic (aprilie 1629 – martie 1635), căpitan de roșii (iulie 1635 – iunie 1647), al doilea vistier (aprilie 1648 – ianuarie 1651), fost vistier (1651 – 1653), agă (1654), mare comis (1655 – 1657)16. A avut trei fii: Barbu, Matei și Pârvu, căsătorit cu Dumitrana, sora lui Papa Grecianu; o fiică a sa a fost căsătorită cu Gavrilașco paharnicul, fiul vornicului Radu din Desa.

Mihail Fărcășanu, om politic liberal în perioada interbelică, ar fi descendent al Popii Stoica, conform Wikipedia, dar nu este prezentată nicio sursă în acest sens.