Legea prin care se modifica ordonanța de urgență privind combaterea antisemitismului, a fascismului și xeonofobiei, a fost tema unei dezbateri intitulate : "Extremism, antisemitism, nationalism - pericolele contemporane ale Europei". 

Organizatorul a fost un ONG, "New Strategy Center", cu sprijinul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", Foreign Policy România și Adevărul. New Strategy Center", care se află la al doilea eveniment public al său, este o ONG cu sediul într-o vilă din zona Arcului de Triumf, fondată de gl. Ionel Niţu, până în 2012 şef al Diviziei de Analiză a Serviciului Român de Informații.

Conform descrierii președintelui său, ONG-ul „New Strategy Center" "își propune să fie un cadru de dezbateri strategice și relevante pentru România, mai ales în subiectele în care România poate deveni un actor relevant [sic!] în plan regional. Un alt obiectiv, deloc întâmplător, este legat de substanțierea Parteneriatului Strategic cu SUA".

La manifestare au fost invitați, între alții: George Maior (fost șef al SRI, ambasadorul României în SUA), Radu Ioanid (șeful Departamentului de Cercetare Arhivistică de la Memorialul Holocaustului din Washington), Dan Dungaciu (fost secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române), Dudu Ionescu (fost ministru al Apărării Naționale și ministru de Interne, consilier al Peședintelui Republicii), gl. Mihail Ionescu (director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară), reprezentanți ai Academiei Naționale de Informații și ai Ambasadei SUA la București.

Analizând discuțiile de la această dezbatere, istoricul Mircea Stănescu a tras următoarele concluzii pe blogul său:

"1) A fost o discuție cu mulți generali și politicieni, americani și români, prin urmare persoane din zona „societății politice", iar nu a „societății civile", însăși structura organizatoare fiind un surogat de asociere civilă.

2) Pluralismul de opinii, Istoria ca disciplină au fost tratate ca anexe ale Politicului, care, la rândul său, a fost redus la Executiv, în forma sa... extremă: domeniul securității.

3) Acțiunile în discuție – este vorba despre întregul proces de adoptare a Legii, ca și despre tentativele de impunere a ei în spațiul public – vin dintr-o zonă ... foarte executivă a Executivului (ca să zicem așa), în care solidaritatea dintre Palate este indefectibilă. Faptul este de înțeles, căci tema este cu totul impopulară, prin urmare nu rămâne decât ca ea să fie integrată „rațiunilor de Stat".

4) Au fost momente în care luările de cuvânt au luat o turnură hilară, căci nu mai era mult și vechile democrații ale Europei erau convocate să primească lecții.

5) Această lege, la fel ca și propagarea ei, au ca scop șí constituirea unei baze de acțiuni pentru influențarea Ungariei lui Viktor Orbán.

6) Fiind răspunsul la o solicitare a SUA, acest act legislativ a fost inclus în sfera securității, prin urmare ea reprezintă o „lege Big Brother a istoriei" căreia i se oferă și mijloace de aplicare din același registru: nu doar prin intermediul Parchetului, ci chiar al seviciilor secrete".

 

Mircea Stănescu este un cercetător și istoric român. Cercetător la: Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1994-1995), Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (1996-1999) şi Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii (2000-2001). În prezent este angajat al Biroului de Arhive Contemporane al Arhivelor Naţionale ale României.