Pentru cei care se așteptau ca 2018 să fie un an al sărbătorii naționale a Marii Uniri, Anul Centenarului este, cu siguranță, o dezamăgire. Autoritățile s-au întrecut în scandaluri și bătălii politice, lăsând interesul național pe plan secund.

Acest lucru a fost remarcat, cu amărăciune, și de istoricul Ioan Scurtu. Acesta afirmă că la nivel central se aruncă vorbe, declarații, dar fără nicio susținere. Excepția pozitivă de la regulă o constituie Biserica Ortodoxă.

„Activități dedicate Marii Uniri se desfășoară în școli, universități, societăți, asociații etc. Academia Oamenilor de Știință din România are un întreg program dedicat Marii Uniri. Problema esențială este că la nivel central, la nivel de Președinție, la nivel de Guvern, la nivel de Parlament nu se face nimic. Doar niște vorbe, niște declarații, dar fără o susținere materială.

S-a creat în timpul Guvernului Ponta un comitet care avea în frunte pe primul ministru și mai mulți miniștri. (…) A venit Guvernul Cioloș, care a lansat sloganul „România 100”, de care a uitat, apoi Guvernul Grindeanu a înființat alt comitet. A venit Guvernul Tudose, care a creat și el un comitet. Guvernul Dăncilă a constituit și el un comitet. În asemenea comitete nu figurează istorici.

Opinia mea clară este că de la nivel central nu se dorește marcarea așa cum se cuvine a Centenarului. Și am găsit o explicație: de vreme ce președintele UDMR a zis că nu are ce sărbători la 1 decembrie, partidul aflat la guvernare, având nevoie de voturile UDMR, a considerat că nici el nu are ce sărbători la 1 decembrie. Sigur, în preajma evenimentului, o să se organizeze o ședință a Parlamentului, o să-și dea decorații reciproc, medalii, poate vor avea loc niște serbări câmpenești sau mai știu eu de care, dar este clar că nu va rămâne nimic semnificativ realizat de actualii guvernanți la Centenarul Marii Uniri.

Noroc cu Biserica Ortodoxă. Din inițiativa ei se construiește Catedrala Neamului. Sunt convins că va fi inaugurată pe 30 noiembrie 2018, așa cum a declarat Patriarhul Românei și astfel vom avea un monument reprezentativ care va rămâne în istorie”, a spus Scurtu într-un interviu acordat agenției Agerpres.

Acesta mai spus că după 1989, nu s-a înregistrat nicio acțiune semnificativă de politică externă a României.

„Iertat să-mi fie, și sper să nu fiu interpretat politic, dar nu am găsit, ca istoric, nici o inițiativă cu adevărat semnificativă de politică externă a României de după 1989. Sigur, se spune că am aderat la NATO și am intrat în Uniunea Europeană, dar aceasta nu era o politică românească, ci una globală, prin care statele care au făcut parte din Tratatul de la Varșovia au aderat la NATO, iar cele care erau membre în CAER – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc – au intrat în Uniunea Europeană. Acesta a fost o caracteristică a politicii europene și mondiale la care s-a asociat și România”, a adăugat academicianul.

Pe lângă politicienii români, istoricul Ioan Scurtu arată cu degetul spre Ungaria și Rusia, acolo unde la nivel academic încă nu s-a acceptat unirea Basarabiei, respectiv a Transilvaniei, cu România.

„Pe de altă parte, istoricii din Rusia și Ungaria nu acceptă ideea Unirii Basarabiei și respectiv a Transilvaniei. Constat că poziția lor este promovată și pe teritoriul României. În ultimii ani am mers în Harghita și Covasna și am constatat că la chioșcurile amplasate pe trotuar se vând tricouri cu „Nu! Nu! Niciodată!”, lozinca prin care s-a negat tratatul de la Trianon, sau cu „4 iunie 1920 – doliu național”. Se distribuie hărți în care Transilvania este inclusă în Ungaria. Pe teritoriul României! Am văzut vase pe care era scris „Ungaria Mare, nu Trianon!”. Deși, conform Constituției, România este stat național-unitar, pe teritoriul țării noastre se desfășoară o intensă propagandă revizionistă. Iar oficialitățile române nu intervin în nici un fel.

Desigur, nu este de așteptat ca istoricii din statele respective să-și schimbe poziția. Din câte știu, în Ungaria există un Comitet Trianon, care este finanțat serios, în timp ce la noi s-au tot înființat comisii Centenar, care n-au primit buget și care nu pot să facă nimic. De altfel, în aceste comisii nu figurează nici un istoric. Sunt tot felul de inși care au diverse preocupări și relații urmărind să aibă un atu în cariera lor politică”, a explicat Ioan Scurtu.