ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Luni, 22 iulie, la Mănăstirea Putna a fost inaugurat sectorul care trece prin județul Suceava al traseului Via Transilvanica, informează un comunicat de presă.

Proiectul Via Transilvanica – „Drumul care unește” a fost inițiat de organizația Tășuleasa Social în Anul Centenar 2018, la 100 de ani de la Marea Unire a românilor.

Este vorba despre un drum omologat oficial ca drum turistic între Putna, locul unde se află mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, și Drobeta Turnu Severin, locul unde a intrat în țară Regele Carol I în 1866. Borna kilometrului 0 este lângă Mănăstirea Putna, iar ultima bornă este pe malul Dunării, lângă locul unde Apolodor din Damasc a construit Podul său peste Dunăre.

Drumul are circa 1.000 km și trece prin 10 județe: Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. În septembrie 2018 a fost inaugurat sectorul drumului din județul Bistrița Năsăud.

Sectorul drumului din județul Suceava are 136 km și trece prin localitățile: Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Sadova, Fundu Moldovei, Pojorâta, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri și Poiana Stampei. În ultimele luni au fost montate cele circa 100 de borne care marchează drumul în județul Suceava.

Luni, 22 iulie, au fost montate ultimele două borne din județ și s-a inaugurat sectorul Bucovina al drumului. Cele două borne au fost amplasate lângă Primăria Comunei Putna și lângă Mănăstirea Putna.

Începând cu ora 11.00 au început să sosească participanții: reprezentanți ai asociației Tășuleasa Social, ai Ministerului Apelor și Pădurilor, ai Prefecturii Suceava, ai Consiliului Județean Suceava, ai Regiei Naționale a Pădurilor, ai primăriilor din Suceava implicate în proiect, ai Direcției Silvice Suceava, sponsori și ambasadori ai proiectului.

Pentru început, au răsunat glasurile elevilor de la Școala Gimnazială Vatra Moldoviței, una dintre localitățile sucevene prin care trece Via Transilvanica.

A urmat fixarea bornei care marchează începutul drumului, în fața Mănăstirii Putna. Ea are o soră aproape geamănă, borna care va fi pusă pe malul Dunării, la capătul drumului. Suprapunerea lor creează o cruce.
Părintele Stareț al mănăstirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, a rostit  rugăciunea de binecuvântare a celor care pleacă în călătorie: „… însoțindu-i pe dânșii cu înger păzitor, cu înger de lumină, împreună călător și izbăvitor de toată întâmplarea cea rea”. De față a fost și un voluntar al asociației Tășuleasa care a parcurs tot drumul, mai puțin sectorul sucevean, pe care a plecat după încheierea evenimentului. În zilele următoare este așteptat să ajungă la Putna primul călător care a parcurs drumul, plecând din Drobeta-Turnu Severin.

A urmat o conferință de presă desfășurată în incinta mănăstirii, moderată de Alin Uhlmann Ușeriu, președintele asociației Tășuleasa Social. Acesta a explicat că drumul începe la Putna pentru că aici este mormântul Sfântului Ștefan cel Mare și pentru că pentru a face acest drum este nevoie de credință. Pentru bornele sculptate care îi marchează fiecare kilometru sunt folosite 230 tone de andezit de la Măgura Ilvei. Drumul va beneficia de un ghid și o aplicație on-line.

Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș: „Sunt onorat să fiu astăzi la Putna, în acest spațiu cu profunde semnificații pentru poporul român. Mă încearcă mari emoții, dar, de asemenea, sunt bucuros și mândru pentru că împreună deschidem  o nouă cale spre redescoperirea României, intrând într-o poveste, «Via Transilvanica». Am convingerea că Via Transilvanica va însemna foarte mult pentru noi și pentru generațiile viitoare.”
Directorul RNP, Gheorghe Mihăilescu, a explicat motivația implicării în acest proiect, care a fost îmbrățișat din toată inima de RNP. În plus, personal, a declarat că „Dacă părinții mei nu m-ar fi născut în Argeș și aș fi putut alege, mi-ar fi plăcut să mă nasc în Bucovina.”

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a vorbit despre aspectul uman al acestui drum, numindu-l „drumul familiilor, drumul prietenilor, drumul împăcării”, al cărui „început trece pe lângă mănăstirile cu valoare simbolică uriașă pentru credința românilor: Putna, Sucevița, Moldovița”, dar și despre înființarea unor Case ale pelerinului, destinate turiștilor pe acest drum și celor care, în general, vin în Bucovina, și a unor școli de vară pentru ghizi care să sprijine vizitatorii.

Prefectul Județului Suceava, Mirela Adomnicăi, a explicat că acest drum poate să determine vizitatorii români și străini să zăbovească mai mult în Suceava, străbătând județul la pas.

Au mai susținut discursuri: Primarul Comunei Putna, Gheorghe Coroamă, și reprezentanți ai sponsorilor.
Actorul Marcel Iureș, Ambasador al Proiectului Via Transilvanica, i-a felicitat pe inițiatori: „Oamenii din această asociație nu sunt campioni, sunt eroi. Ceva foarte rar în societatea românească. Modernitatea vestică a adus în România o mașină de făcut campioni.”

Alergătorul Tibi Ușeriu, Ambasador al Proiectului Via Transilvanica, a spus că este foarte bucuros că există un astfel de traseu omologat în România și că va alerga pe el în momentul în care toate porțiunile vor fi gata; în același timp, îl va promova la competițiile internaționale la care participă.

Părintele Stareț al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic, și-a început cuvântul vorbind despre drumurile făcute de Sfântul Ștefan cel Mare, care a fost și un mare pelerin, pe lângă faptul că a străbătut țara în lung și în lat pentru a se lupta și pentru a ctitori. Apoi a îndemnat inițiatorii proiectului să nu uite de Cernăuți și de Basarabia, regiuni în care se pot organiza trasee plecând din România. Dacă autostrada care să lege Bucovina de Transilvania mai are de așteptat, iată că o altfel de „autostradă” leagă cele două regiuni. „Pelerinajul este o școală în care fiecare învață”, a mai spus arhim. Melchisedec, amintind de un pelerinaj la câteva mănăstiri din Neamț pe care îl făcea pe jos, împreună cu părinții, în copilărie.