Forțat să abdice, la 30 decembrie 1947, MS Regele  Mihai I a știut să rămână alături de poporul român, reușind să-i transmită, chiar și din exil, cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou, mesaje de încurajare și gânduri de unitate națională.

Regele Mihai I către țară, Anul Nou 1959:

ROMÂNI!

Istoria neamului românesc este un lung șir de suferințe, iar chinurile de azi sunt, desigur, cele mai grele. Dar și acestea vor trece, și poporul român, scăpat pe veci de jugul robiei, va putea să-și trăiască viața după firea și nădejdile sale, cu omenia sa de totdeauna și cu neclintita credință în Dumnezeu.

ROMÂNI!

Se împlinesc 100 de ani de când s-a făcut prima unire a Țărilor Române. Fără oști și fără putere mare, românii au făcut Unirea, călăuziți de iubirea de neam și de pământul strămoșesc. Prieteni puternici au ajutat, desigur, dar românii au înțeles că cel mai mare sprijin îl pot afla în unire frățească și în strădanii comune, stăruind în nădejdile lor cu același gând și cu același suflet.

Și astăzi, prieteni puternici vor ajuta neamul nostru, când va veni clipa așteptată, care nu mai este departe. Dar și acum, ca și altădată, puterea neamului românesc stă în unitatea tuturor românilor. Stați uniți, cu toții, într-un gând și într-o simțire! Ajutați-vă, frățește, unul pe altul! Purtați de grijă copiilor, luându-vă de la gură pentru a le da lor și încălziți-i la sufletul vostru, creștinește și românește.

ROMÂNI!

Păstrat cu sânge cald și cu lacrimi amare, pământul nostrum, roditor și darnic, a fost primitor și pentru străinii de omenie, pe care soarta i-a adus la noi. Dar, de-a lungul istoriei neamului românesc, se arată, clar, că pământul nostru n-a ținut și nu tine, nicioadată, străini vrăjmași. Niciodată! Împărății, viclene și lacome, au venit de multe ori și au plecat întotdeauna, pentru că vrăjmășia nu este plăcută lui Dumnezeu. Iar poporul român a stat neclintit în nădejdile sale, păstrându-și neamul, limba și credința.

ROMÂNI!

Zorile libertății se arată! Stăpânirea cu sila se va nărui sub ochii nostri, fiindcă lumea nu poate dăinui decât în omenie și dreptate. Neamurile subjugate vor putea, în curând, să trăiască în libertate, după mintea, sufletul și hărnicia lor. Iar neamul românesc- care nu uită niciodată, dar iartă totdeauna!- își va înnoda, de unde s-a rupt, firul istoriei și- și va continua viața sa cu sporită omenie și cu smerită recunoștință către Dumnezeu.

ROMÂNI!

Împreună cu Regina și cu iubita mea Mamă suntem, cu tot sufletul, alături de voi, în suferințele prin care treceți și suntem mândri de statornica voastră bărbăție, cunoscută și recunoscută, azi, de o lume întreagă.

Trăiască, neamul românesc!

Trăiască, România!

MIHAI R.

Sursa: Mircea Ciobanu, „Convorbiri cu Mihai I al României”, editura Humanitas, 1991, pag. 303-304