Știm cu toții că Maria Antoaneta, regină a Franței, a fost detronată și decapitată prin ghilotinare. Propriul fiu, un copil sub opt ani, aflat sub controlul călăilor mamei sale, a acuzat-o de incest la debutul procesului în care a fost condamnată la moarte. După puțini ani, lipsit de protecția părinților săi executați în numele fraternității și a egalității, Louis Charles moare la zece ani, medicul care a executat autopsia fiind șocat de mulțimea cicatricilor de pe corpul său.

Louis Charles, Delfinul Franței, nu a fost primul copil căzut victimă Revoluției Franceze. În Vendeea soldații acesteia au extras copiii din burțile mamelor lor, au zdrobit copiii Vendeei sub copitele cailor, i-au înecat sau ars de vii, reamintesc că este vorba de copii. Desigur, femeile, bătrânii sau bărbații nu au avut o soartă mai bună dar cum urmează sărbătoarea laică de 1 iunie voi descrie în principal soarta copiilor.


Revoluției Bolșevice, demnă continuatoare a Revoluției Franceze, nu-i rămân prea multe de inovat, compromiterea și moartea timpurie a Delfinului, uciderea copiilor Vendeei fiind capodopere ușor de egalat dar dificil de depășit. Moartea zecilor și sutelor de mii de copii pe întreg teritoriul Imperiului Roșu stă mărturie faptului că Revoluția Franceză le-a fost bolșevicilor un bun îndrumar. Sunt poate de menționat morțile de foame ale copiilor ucrainieni, prea puțin spectacol după înaltele standarde stabilite deja de Revoluția Franceză. Comuniștii au inovat relativ puțin s-au concentrat în domeniul denunțului părinților de către copii ridicându-l la rangul de virtute și exportând virtutea respectivă către partidele progresiste din Occident. Pavlik, un pionier devotat ce și-a denunțat tatăl autorităților, devine modelul de urmat pentru milioanele de copii ruși oferindu-i lui Orwell material pentru a fi inclus în distopia sa 1984. Chestiunea este acceptată acum ca virtute în societățile occidentale, în școala publică copiii sunt îndrumați să sune la diverse numere de telefon de tipul 112 sau 911 de fiecare dată când li se pare că părinții le încalcă așa numitele drepturi pe care școala îi învață că ar trebui să le aibă.

 

Deși limitați în imaginație, bolșevicii ruși au beneficiat de ajutorul tehnologiei din ce în ce mai avansate pentru a putea ucide mai bine, tehnologia medicală venindu-le adesea în ajutor. Progresul tehnologic a pus la îndemâna bolșevicilor chestiuni nebănuite de revoluționarii francezi de la 1792, astfel Lenin a legalizat în 1920 avortul. Imperiul Răului – Uniunea Sovietică – a fost prima țară care a legalizat avortul. Ce-a urmat știm, stânga americană militează în prezent pentru legalizarea avortului în luna a noua.

Suntem cu toții moștenitorii spirituali ai Revoluției Franceze, suntem cu toții moștenitori spirituali ai Revoluției Bolșevice ambele sunt importante în definirea elitelor noastre, pentru devenirea acestora întru modernitate. Copiii Smicală sunt consecințe firești ale valorilor modernității noastre, consecința logică a valorilor noastre.

Dar dacă credem că doar dr. Smicală și-a pierdut copiii ar fi bine să examinăm mai cu atenție ce se întâmplă în propriile noastre familii. Am reușit să transmitem copiilor noștri ceea ce am gândit după propriile puteri că este adevărat, bun și frumos sau poate că școala le-a transmis acestora ceea ce birocrații plătiți de guvern cred că este adevărat, bun și frumos? Sunt copiii noștri ai noștri cu adevărat? Am reușit să transmitem mai departe gândurile, îndoielile și mai ales valorile noastre? Mă îndoiesc că majoritatea părinților români vor putea răspunde afirmativ la aceste întrebări.Revoluția Franceză a înlocuit brutal calendarul creștin folosit în Franța până în 1792 cu unul fantezist, 1 iunie fiind sărbătoarea dedicată bobului de mazăre.

Nu mai sărbătorim de 1 iunie bobul de mazăre, sărbătoarea lipsită de Dumnezeu a zilei de 1 iunie fiind așa numita zi a copilului. A o ignora, a-i ignora valorile poate fi un exercițiu util atât pentru noi cât și - mai ales - pentru copiii noștri.