Coroana de Oțel a României originală, care este clasată în categoria Tezaur și se află în colecția Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), nu poate fi folosită pentru ceremoniile funerare dedicate Regelui Mihai I pentru nu este prevăzut în legislație un astfel de scop, a explicat directorul instituției muzeale, Ernest Oberländer-Târnoveanu. În locul acesteia este utilizată o copie fidelă.

O copie a Coroanei de Oțel a României a fost așezată pe sicriul Regelui Mihai I. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a explicat, joi, pentru Agenția de presă News.ro că nu exista posibilitatea ca la ceremoniile funerare dedicate Majestății Sale să fie utilizată Coroana de Oțel originală.

„Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate în categoria Tezaur, cum este Coroana de Oțel a României, care se găsește în colecția Muzeului Național de Istorie a României, pot fi folosite doar pentru două scopuri: scopul expozițional și de cercetare și pentru investigații fizico-chimice sau de altă natură. Deci pentru orice altă utilizare, recuzită sau în alte scopuri legea este foarte clară. Nu există o asemenea posibilitate. Mai mult decât atât, patrimoniul muzeal clasat nu poate ieși din sediul instituției decât printr-un aviz al Comisiilor naționale a Muzeelor și Colecțiilor și printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. Și, de asemenea, obiectul trebuie să fie asigurat. Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită. Legea nu permite și nici nu s-a făcut nici un demers în acest sens”, a spus directorul MNIR.

„În colecția Muzeului Național există o copie de foarte bună calitate, a fost folosită. Legea permite să o folosim și pentru alte scopuri. Numai cine nu știe cât de sensibile sunt aceste obiecte ar putea să spună că s-ar putea face excepții (în privința Coroanei de Oțel originale, n.r.)”, a adăugat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Directorul MNIR a precizat că originalul a fost realizat după un desen al lui Theodor Aman la Arsenalul Armatei, aflat la acea vreme pe Dealul Spirii din București, în zona actuală a Casei Poporului. 

Coroana a fost confecționată pentru principele Carol I din oțelul unuia dintre tunurile turcești capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independență din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricație germană, marca Krupp, potrivit site-ului MNIR. Carol I a ales oțel în loc de aur, pentru a simboliza curajul ostașilor români.

Aceasta are forma obișnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oțel decorat cu romburi și perle din oțel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea „Trecerea Dunării”. Cu aceeași coroană s-a încoronat și Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922.

Coroana reginei Elisabeta, deși simplă și ea, a fost confecționată din aur, fără pietre prețioase.

Cele două coroane au fost sfințite în București, la Mitropolie în ziua de 9/21 mai.