Ȋn decembrie 1945, în comunicatul Conferinței Miniștrilor Afacerilor Externe ai URSS, Statelor Unite ale Americii și Regatului Unit de la Moscova se arăta că „cele trei guverne iau notă că guvernul român astfel reorganizat va declara că se vor ține alegeri libere și nemăsluite”. Un an mai târziu, la comanda URSS, guvernul Groza a falsificat rezultatul alegerilor, pentru a asigura victoria Blocului Partidelor Democrate. Comuniștii au anunțat atunci că, împreună cu  Uniunea Populară Maghiară (care, deși nu făcea parte din alianță, avea interese comune cu ea, circa 64% dintre membrii P.C.R. fiind maghiari), a obținut 79,86% din voturi, în timp ce P.N.Ț. a câștigat 12,06%, iar P.N.L. doar 3,07%. Cu o lună înainte de alegeri, conform unui sondaj realizat de P.N.Ț., care dorea să știe intenția de vot a românilor, comuniștii erau creditați cu doar 10% (țărăniștii aveau 60%, liberalii 15%, iar partidul lui Titel Ptrescu – 15%).

Prin falsuri și abuzuri, comuniștii s-au făcut stăpâni peste destinul acestei țări, pentru următoarea jumătate de secol. Iar lipsa totală de reacție a occidentului avea să confere legitimitate acestor fărădelegi. 

Arhiva Serviciului Român de Informații, Fond „D”, dosar nr.8731, vol.3, f.274-276

22 Noembrie 1946

METTERNICH

NOTÃ

Misiunile Americană și Engleză - afară de documentarea primită continuu de la P.N.Ț. – au urmărit îndeaproape modul în care s-au desfășurat alegerile din România.

Ei sunt în posesia rezultatelor reale, rezultate care demonstrează, în mod categoric, că B.P.D-ul a fost pretutindeni în minoritate.

Hollman și Berry au ordonat din timp personalului din subordine să le comunice – ziua și noaptea – din jumătate în jumătate de oră toate rezultatele. Spre exemplificare, arăt că ei au avut încă din noaptea de 19-20 Noembrie rezultatele dela Casa de Depuneri, Ministerul de Război, Ministerul Comunicațiilor, Camera Deputaților, cum și din jud. Baia și Iași, plus din toate județele din Ardeal; când Hollman a fost întrebat ce crede de rezultatele oficiale, a râs și a spus: „Să nu mai vorbim despre asemenea falsificări”.

Ei susțin – Hollman și Berry – că falsificările s-au făcut prin:

- neeliberarea certificatelor decât persoanelor de încredere;

- acordarea certificatelor celor dubioși, membrilor din P.C.R., care fie că au votat de mai multe ori, fie că le-au comercializat. Hollman are nume de comuniști cari au votat de 10 ori, iar de pe altă parte a cumpărat prin persoane sigure certificate numeroase (are și numele vânzătorilor avizi de bani);

- băgarea în urnă de către președinți a numeroase voturi;

- alungarea asistenților și delegaților opoziției din localurile de vot;

- prin aranjarea finală a rezultatelor la Minister.

Atât Berry cât și Hollman au informat guvernele lor asupra tuturor acestor manopere. Nu au primit nici un răspuns până acum, fapt pentru care nu știu precis care va fi reacțiunea.

Ei susțin însă că Anglia și America nu au putut lua atitudine față de alegerile din Polonia și Bulgaria, deoarece nu aveau nici un acord internațional pe care să se bazeze; că Acordul de la Moscova este singurul acord internațional – pe linia convențiilor de la Ialta și Postdam și că – față de nerespectarea flagrantă a lui – va trebui să ia măsuri.

Ei prevăd că guvernele lor vor face noi note de protest, prin care vor considera nule alegerile din România, iar pe de altă parte vor cere o anchetă internațională.

Ei afirmă că singurul lucru înțelept pe care trebuie să-l facă astăzi guvernul român este o destindere, deoarece, după inflație, secetă, etc. guvernul nu va putea stăpâni marea majoritate a poporului, care nu este cu el.

Argumentarea lor se bazează pe faptul că, chiar regimurile dictatoriale trebuesc să se sprijine pe mase și să se bucure de dragostea și stima popoarelor.

Ȋn România regimul nu este iubit de mase și nu se bucură de nici o stimă.

Mergându-se mai departe, pe aceiaș linie contrară bunului simț politic se va ajunge precis la răsturnarea guvernului în primăvară, de către mulțimile nemulțumite, fără a avea șanse de a se mai reabilita vreodată. 

NOTA SERVICIULUI: Informații asemănătoare au fost reproduse de postul de radio telegrafic G.B.U. din Londra, emisiunea de la ora 22:45 din seara de 21 Noembrie.

Arhiva Serviciului Român de Informații, Fond „D”, dosar nr.8731, vol.3, f.293-294

27 Noember 1946

METTERNICH

NOTÃ

  

Misiunea americană și Misiunea engleză consideră că alegerile au fost falsificate în toate fazele efectuării lor, dela întocmirea listelor electorale și până la despuierea scrutinului (n.r. - scoaterea din urnă a buletinelor de vot și numărarea lor).

Rezultatele falsificărei sunt comentate de misiuni sub trei aspecte.

A. Raporturile viitoare între guvernele anglo-american și român

Guvernul englez și cel american consideră că în virtutea acordului dela Moscova au calitatea de ași (sic!) spune cuvântul și a hotări asupra modului în care trebuiau să se desfășoare alegerile din România. Aceste guverne nu au luat încă nici o măsură și nici nu au comunicat, până acum, misiunilor din România drumul de urmat, deoarece strâng mereu material documentar. Pe de altă parte atât Anglia cât și St. Unite sunt prinse, în prezent, în probleme mult mai importante decât aceia a desfășurării alegerilor românești, dar această situație nu le va împiedica să ia o atitudine și aceasta înainte de 1 Decembrie 1946.

Este aproape sigur că până la acea dată se va transmite guvernului român o notă de protest, notă care ar avea caracterul unei puneri în întârziere, urmând ca ulterior – văzând și făcând – să se hotărască:

- retragerea recunoașterii guvernului;

- ilegalitatea parlamentului;

- provocarea unei anchete internaționale.

B. Raporturile între guvernele englez și american și Rege

Aceste guverne evidențiază că s-au creiat Regelui, în urma alegerilor, o poziție delicată. Ele își dau seama că rezistența Sa l-ar pune în situație ostilă față de U.R.S.S.

Ele sunt convinse că, în situația actuală, Regele nu ar putea exercita din plin prerogativele sale și nu ar fi posibil să dizolve parlamentul. Ȋn primul rând ar fi certe impedimente tehnice (primul ministru nu ar contrasemna decretul, iar comuniștii ar împiedica publicitatea) și în al doilea rând sunt serioase impedimente politice (prezența sovieticilor în țară și tratatul de pace nesemnat).

Ele susțin însă că Regele trebuie să aștepte totuși desfășurarea acțiunei lor internaționale, înainte de a ratifica – prin prezența sa în parlament – alegerile. 

Este cert că acest punct de vedere a fost trimis Palatului.

De altfel Regele este foarte încurcat și nu știe ce atitudine să ia. La un ceai ce a avut loc eri la Romniceanu, soția Gen. Emanoil Ionescu a spus celor prezenți că Regele este abătut și nehotărât dacă să dea personal citire mesajului tronului sau să delege pe primul ministru, pretextând o indispoziție întâmplătoare.

C. Raporturile guvernele englez și american și partidele național țărănist și liberal

Prin misiuni s-a comunicat partidelor de opoziție că au două căi de ales: 

- Participarea în Parlament dacă ele consideră că ar putea folosi în mod practic Parlamentul, ca o bună tribună de manifestare.

- Retragerea din Parlament imediat după validări.

Se precizează că țărăniștii - în controversă cu liberalii – susțin că prin prezența lor nu ar ratifica alegerile deoarece un act viciat în toate manifestările lui nu poate fi ratificat în nici un mod.

Arhiva Serviciului Român de Informații, Fond „D”, dosar nr.8497, vol.5, f.226

30 Noemvrie 1946/ „S”

NOTÃ

Ȋn rândurile conducerii partidelor național țărănesc și liberal dinist se remarcă o stare de îngrijorare, deoarece guvernele U.S.A. și Marei Britanii nu au înaintat nici o notă de protest referitoare la alegerile ce s-au efectuat în România.

Iuliu Maniu și Dinu Brătianu sunt foarte contrariați de această întârziere, care ar putea aduce „complicații în politica noastră internă”.

Aceste proteste, au afirmat fruntașii opoziției, dacă s-ar fi produs înainte de deschiderea Parlamentului, ar fi reușit să influențeze atitudinea Suveranului, determinându-L să nu participe la deschiderea Parlamentului.

Ȋn cursul zilei de 29 Noemvrie a.c., șefii opoziției s-au informat în mai multe rânduri la misiunile străine, insistând pe lângă reprezentanții politici ai Marei Britanii și Statelor Unite ca să intervină ca aceste proteste să se producă în timp util, altfel „va fi prea târziu și se va putea cu greu repara situația politică creeată de rezultatul fals al alegerilor”.

Chiar dacă Iuliu Maniu și C.I.C. Brătianu i-au cerut să denunțe alegerile, Regele Mihai a citit, la 1 decembrie 1946, mesajul tronului la deschiderea noului parlament unicameral.

Sursa: Analele Sighet 4, „Anul 1946 – Scrisori și alte texte” - Fundația Academia Civică, 1997

VA URMA: Jafuri, violuri, omoruri, atacuri asupra trenurilor. Nelegiuirile cu care Armata Roșie și-a croit drumul prin România.