Simpozionul „Căderea Zidului Berlinului și Revoluția română din decembrie 1989” a fost organizat și găzduit de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, joi, 7 noiembrie 2019, cu două zile înainte de împlinirea celor 30 de ani de la evenimentul istoric.
 
Anterior deschiderii lucrărilor simpozionului, o bucată de 3,5 tone din zidul care despărțea RFG de RDG a fost amplasată în parcul Academiei Române, pentru a marca 30 de ani de la căderea regimurilor comuniste în Europa. Apoi, în aula Academiei, au fost deschise lucrările simpozionului "Căderea Zidului Berlinului și Revoluția Română din decembrie 1989", printr-un discurs al președintelui instituției, prof. dr. Ioan Aurel Pop, care le-a urat bun venit miniștrilor, reprezentanților autorităților statului, membrilor academiei, preoților și altor oaspeți, subliniind că „9 noiembrie 1989 a însemnat frângerea unui simbol al tiraniei comuniste și a determinat frângerea Cortinei de Fier”.
 
Nu a lipsit nici mesajul Patriarhului Daniel, prezentat de consilierul patriarhal pr. Florin Șerbănescu, citat de Agenția de Știri Basilica.

În mesajul intitulat „Să nu uităm pe cei care au suferit în comunism!”, Patriarhul României a amintit de înlăturarea treptată a Bisericii Ortodoxe din viața publică de către regimul comunist ateu, a reiterat comemorarea pe care Biserica a făcut-o în anul 2017 apărătorilor Ortodoxiei de pe vremea dictaturii comuniste și a subliniat mulțumirea ce trebuie adusă „lui Dumnezeu pentru darul libertății poporului român” și datoria de „a cinsti memoria celor care au suferit în timpul regimului comunist și a celor care s-au jertfit în decembrie 1989”.

„Secolul al XX-lea a fost o epocă dificilă pentru întreaga Europă. După experiența traumatizantă a celor Două Războaie Mondiale, Europa de Est a fost nevoită să treacă prin coșmarul epocii comuniste.

Bisericile Ortodoxe din această parte a lumii au fost suspuse unei crunte prigoane din partea sistemului totalitar ateu.

În timpul regimului comunist, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată treptat din viața societății. În anul 1948 a fost eliminat învățământul religios din școli, au fost interzise slujbele în instituții publice, au fost suprimate periodicele bisericești ale eparhiilor, au fost desființate multe școli teologice, a fost interzisă catehizarea tineretului, peste o mie de clerici ortodocși (la care se adaugă și cei romano-catolici, greco-catolici și protestanți) au fost arestați, aruncați în închisori, trimiși la muncă silnică sau deportați.

Au fost desființate zeci de mănăstiri și schituri ortodoxe, sute de călugări și călugărițe au fost scoși din ele în mod brutal, au fost confiscate mii de proprietăți bisericești și au fost demolate sau translate zeci de lăcașuri de închinare în București. Biserica Ortodoxă Română, în totalitatea ei, a fost supravegheată și controlată în permanență.

Sfârșitul dictaturii comuniste în decembrie 1989 și începutul unei perioade de libertate în societatea românească a reprezentat și pentru Biserica Ortodoxă Română posibilitatea de a se organiza și manifesta conform vocației sale, stabilind relații de dialog și cooperare cu Statul și cu diferite instituții pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educaționale și social-filantropice.

Simpozionul intitulat: „Căderea Zidului Berlinului și Revoluția română din 1989”, organizat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la căderea comunismului, constituie un bun prilej de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darul libertății poporului român și pentru a cinsti memoria celor care au suferit în timpul regimului comunist și a celor care s-au jertfit în decembrie 1989.

Întregul an 2017 a fost dedicat de Biserica Ortodoxă Română comemorării apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, evidențiind astfel exemplul de răbdare și de suferință al victimelor comunismului din temnițele comuniste, dimpreună cu credința lor puternică și curajul de a-L mărturisi pe Hristos.

Toți au avut de îndurat violența fizică și psihică, persecuția, tortura și chiar moartea. Imensa lor majoritate aparține Bisericii Ortodoxe Române, pentru care suntem datori să păstrăm vie memoria jertfei lor.

Mulțimea mărturisitorilor și martirilor credinței din țara noastră în timpul comunismului ne îndeamnă mereu să nu uităm cât de mare este puterea jertfei și cât de necesară este lucrarea de vindecare și înnoire a umanității, rănită de ură și violență, de intoleranță și indiferență, de multe forme ale morții fizice și spirituale.

Lumina mărturiei victimelor și mărturisitorilor din perioada comunistă trebuie comemorată cu recunoștință și venerație, ea fiind izvor de înnoire spirituală în viața societății de astăzi”, a transmis Patriarhul Daniel, citat de pr. Florin Șerbănescu, în cadrul Simpozionului „Căderea Zidului Berlinului și Revoluția română din decembrie 1989”, desfășurat joi în aula Academiei Române.