Pe 19 septembrie 1895 se inaugura podul de la Cernavodă, cel mai mare din Europa și al treilea ca lungime din lume, la acea dată. Cum l-a înlocuit Anghel Saligny pe Gustave Eiffel în realizarea proiectului
Pe 19 septembrie 1895 a avut loc inaugurarea podului de la Cernavodă care, la acea dată, era cel mai mare complex de poduri din Europa și al treilea ca lungime din lume. A fost proiectat și construit, începând cu anul 1880, de către inginerul Anghel Saligny.
Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe proiectantul și executantul construcției) a fost ridicat între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară dintre București și Constanța.
Inițial, Guvernul român a organizat două concursuri internaționale pentru proiectarea și executarea podului. Suprastructura podului de peste Dunăre a fost proiectată de Gustave Eiffel, a cărui firmă de antrepriză executase recent, sub coordonarea inginerului Émile Nouguier, podurile metalice ale căii ferate Ploiești–Predeal. Neajungându-se însă la un acord, Guvernul român a întrerupt tratativele cu firmele de antrepriză a lui Gustave Eiffel și a încredințat proiectarea și realizarea podurilor Direcției Generale a Căilor Ferate Române.
Legătura feroviară dintre Fetești și Cernavodă are o lungime de 21 de kilometri și cuprinde podurile peste Brațul Borcea și peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența regelui Carol I.
Colectivul de proiectare și de execuție a fost condus de ing. Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă.
Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri și alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.
Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri ai structurii formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.
Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 de milioane de lei-aur.
La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar regele însuși a ales modelul care a fost realizat pentru pod. Statuile au fost turnate în trei bucăți la Lyon și mai apoi îmbinate la fața locului. Dorobanțul de pe partea nordică poartă semnătura autorului, alături de anul realizării (1895).
Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe proiectantul și executantul construcției) a fost ridicat între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară dintre București și Constanța.
Inițial, Guvernul român a organizat două concursuri internaționale pentru proiectarea și executarea podului. Suprastructura podului de peste Dunăre a fost proiectată de Gustave Eiffel, a cărui firmă de antrepriză executase recent, sub coordonarea inginerului Émile Nouguier, podurile metalice ale căii ferate Ploiești–Predeal. Neajungându-se însă la un acord, Guvernul român a întrerupt tratativele cu firmele de antrepriză a lui Gustave Eiffel și a încredințat proiectarea și realizarea podurilor Direcției Generale a Căilor Ferate Române.
Legătura feroviară dintre Fetești și Cernavodă are o lungime de 21 de kilometri și cuprinde podurile peste Brațul Borcea și peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența regelui Carol I.
Colectivul de proiectare și de execuție a fost condus de ing. Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă.
Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri și alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.
Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri ai structurii formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.
Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 de milioane de lei-aur.
La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar regele însuși a ales modelul care a fost realizat pentru pod. Statuile au fost turnate în trei bucăți la Lyon și mai apoi îmbinate la fața locului. Dorobanțul de pe partea nordică poartă semnătura autorului, alături de anul realizării (1895).
Donează pentru ActiveNews!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
Papirusurile de la Herculaneum dezvăluie locul în care a fost înmormântat Platon
Tricolorul, Basarabia și Bucovina, interzise în școlile din România. Turnătoria, încurajată ca pe vremea Securității. Războiul Institutului ”Elie Wiesel” cu lumea. Unde au dispărut românii?
Soroca, cetatea construită de Ștefan cel Mare, a fost restaurată - VIDEO
”Tabula Traiana”, mesajul scris în piatră al Împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de aproape 2.000 de ani
Pompiliu Diplan și Marian Dumitru dezbat scurt și la obiect Istoria Evreilor. Holocaustul: noua materie obligatorie pentru elevii români - Emisiune Starea de Libertate - Calea Neamului. VIDEO
Viața jertfitoare a frumoasei ”teroriste” Justina Constantinescu, soția preotului-martir Ioan executat la Jilava, susținătoarea Haiducilor Muscelului, mama ”teroristei” Iuliana Preduț și bunica Justinei Libertatea, născută în închisoare (+17 Aprilie 1983)
Recomandările noastre
Secțiuni: Cultură Istorie Prima pagină Știri
Persoane: Anghel Saligny
Organizații: CFR Călători
Tip conținut: Știri
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)