ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Auzim des expresia folosită în sens peiorativ „Ca-n Evul Mediu”. Dar este oare și bazată pe fapte reale sau este preconcepție?
 
Academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, explică faptul că tratarea „de sus” a Evului Mediu este o dovadă de ignoranță. Rectorul Universității Babeș-Bolyai arată că în Evul Mediu era alte valori decât în modernitate și pe baza acestora, lumea a funcționat timp de 1.000 de ani.
 
„O mărturie a ignoranței. Evul Mediu a fost o altă lume, cu alte valori decât în antichitate. În Evul Mediu, lumea trăiește în funcție de ierarhie, credință, supunere, onoare, privilegiu. Dacă eu, ca om al secolului XXI, încerc să înțeleg aceste valori, atunci nu am cuvinte, nu mai am motive, să consider Evul Mediu o epocă întunecată.

Dacă Dumnezeu a lăsat lumea ca o piramidă, în care după El vine împăratul, după împărat vine regele, după rege vine principele, până ajung la nobilul sau boierul meu, am acceptat acest lucru, mă duc înainte cu viața.

În Evul Mediu atașamentul omului era nețărmurit față de credință și față de Biserică. Nu se putea închipui iertarea păcatelor, mântuirea, în afara Bisericii, căci părinții și ierarhii reprezentau legătura cu Dumnezeu. Scoaterea omului din Biserică sau afurisenia era cel mai rău lucru care se putea întâmpla. Noi trebuie să vedem dacă societatea respectivă era rea sau bună prin prisma acestor valori și ne vom convinge că lumea  funcționat 1.000 de ani.”, a spus Academicianul la Trinitas TV.
 
Președintele Academiei spusese, cu altă ocazie, că legăturile omului de secol XXI cu Evul Mediu există în continuare, și că percepția negativă asupra Evului Mediu vine din cauza renascentiștilor:

„Renascentiștii au spus că arhitectura evului mediu, de la catedralele gotice până la bisericile noastre construite de domni, sunt niște mărturii ale nepriceperii oamenilor, care nu știau să mai facă temple în stil ionic, doric, precum în antichitate. Nu e adevărat, e chiar mai multă pricepere, pentru că o biserică de acest fel necesită mai multe cunoștințe tehnice decât un templu în unghiuri drepte.

Broderiile care făceau, cărțile care se scriau, copierea de manuscrise, miniaturile din manuscrise, sunt opere de artă, ca și cele de azi. S-au schimbat gusturile, s-au schimbat valorile, dar să spui „barbarie medievală” înseamnă ignoranță, pripeală și orientare greșită a celor care te ascultă.

Ar trebui să vedem ce vizităm, noi ca turiști, în occident. Când mergem acolo, vedem în primul rând catedrala orașului, cu opere făcute la finalul Evului Mediu. Și la noi, mănăstirile din nordul Moldovei, bisericile din Maramureș, biserica din Șcheii Brașovului, la București e Dealul Patriarhiei, deci obiective ce au legătură cu lumea medievală, ceea ce arată că gustul omului nu a pierit”