Medic, anatomist, Grigore T. Popa a descoperit și descris, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding, în 1930, sistemul port hipotalamo-hipofizar. A fost profesor de anatomie și decan al Facultăților de Medicină din Iași și București; prorector al Universităţii Mihăilene, prim-epitrop al Epitropiei Spitalului „Sf. Spiridon” Iași; preşedinte al Societății de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Antreprenor social, orator. Publicist, eseist, prozator, traducător; director al revistei Însemnări ieșene; membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Medicină.

Viața și opera sa au fost readuse în conștiința publicului român de către dr. Richard Constantinescu, redactor șef al Editurii Filos din București și cadru didactic la Disciplina Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași care, cu onoare îi poartă numele savantului român Grigore T. Popa.

Profesorul ieșean Adrian Neculau scria în anul 2011:

„Om de ştiinţă remarcabil, biolog de vârf, medic, filosof, literat, profesorul Grigore T. Popa ocupă astăzi locul ce-l merită în panteonul personalităţilor neamului. Doctorului Richard Constantinescu îi revine meritul de a fi contribuit la acest efort de re-edificare. A identificat un personaj exemplar, apoi i-a urmărit parcursul – formarea, afirmarea, implicarea, loviturile contextului – pentru a identifica datele personalităţii care l-au determinat să intre în arena socială. Teza sa de doctorat – „Grigore T. Popa – medic scriitor și publicist” dă seama de o personalitate exemplară, pe care dl dr. Constantinescu a redat-o comunităţii ştiinţifice în splendoarea sa”.

Reproducem un fragment dintr-o lucrare a dr. Richard Constantinescu, în care autorul scrie despre ziua în care a venit pe lume Grigore:

 „La o zi după sărbătoarea de Armindeni a anului 1892, în familia secretarului Primăriei Şurăneşti, Vaslui era mare bucurie. Se năştea primul copil al lui Theodor şi al Mariei Popa. Un băiat: Grigore. Pe 2 mai 1892, tatăl, se prezenta în faţa ofiţerului stării civile din sat pentru a declara naşterea fiului său. În registrul actelor de naştere se consemna:

… Grigore de sexul bărbătesc născut eri la ora opt sara la casa părinţilor săi din această comună fiu a lui Theodor Poppa în etate de două zeci şi şase ani profesia funccionar şi a Mariei Poppa în etate de două zeci şi patru ani profesia casnică. Ambii domiciliaţi în această comună după declaraţia făcută de tatăl care ne-a înfăţişat copilul.

Părinţii au ales pentru fiul lor un nume cu rezonanţă patristică, cu o semnificaţie grăitoare, Grigore însemnând în lb. greacă (Γρηγόριος) „veghetorul, cel treaz”, purtat de numeroşi sfinţi atât din Răsărit cât şi din Apus. În limba modernă s-a impus forma Grigore (cu prescurtarea Gore – Grigore T. Popa va semna în revista Însemnări ieşene numeroase texte cu pseudonimul Paul Gore), deşi limba bisericească a păstrat forma veche Grigorie.”

În conferința „Evoluția unui om și evoluția unei științe” pe care Grigore T. Popa a susținut-o în anul 1942 la București, când a devenit profesor al Facultății de Medicină din capitală, în fața studenților mediciniști și a celor care îl ascultau, își amintea de ivirea sa pe lume:

„Fizicește, cu toții pornim de la o substanță ereditară, nemuritoare, care trece din generație în generație și care are exact aceeași vechime la toți câți suntem în existență. Plasma germinativă dintr-un prinț este tot atât de veche cât plasma germinativă dintr-un cioban fără arbore genealogic. Amintesc acest adevăr biologic pentru a justifica de ce instinctiv nu m-a stingherit niciodată faptul că m-am născut într-un mic sat din Moldova ca fiu al unor foarte mici răzești. În copilăria mea am trăit viață de țăran, fără altă perspectivă momentană decât acea a unuia menit să devină plugar în satul său. Și azi mă aflu ajuns profesor titular al primei universități din țară, apogeu de aspirații pentru oricât de ambițios vlăstar de veche familie cu lung trecut de cultură. De la plugărie la profesorat de universitate este o foarte lungă și complicată evoluție”.

La aniversarea lui Grigore T. Popa vă prezentăm o inițiativă inedită și unică în istoria medicinei românești și europene: realizarea unui album cu fotografii de epocă – colorate ale unor personalități medicale.

Prima fotografie colorată este una din anul 1926 făcută într-un laborator din SUA și care-l reprezintă pe tânărul bursier Rockefeller – Grigore T. Popa.

Dr. Richard Costantinescu - iatroistoriograf, Ionuţ Trandafirescu – director al Editurii Filos și Florin Rostariu – fotograf și grafician (Nürnberg, Germania) au constituit o bază de date cu imagini de arhivă cu medici/profesori din sec XIX-XX.

Dl Florin Rostariu, printr-un procedeu specific, a realizat prima imagine color a lui Grigore T. Popa – document din perioada americană a savantului român, ce reprezintă fotografia care ilustrează și colecția de autor a Editurii Filos. 
 
Carol Davila, Constantin Bacaloglu sau Sigmund Freud sunt medicii ale căror fotografii au fost colorate până acum. Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol I, Regina Maria, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Arsenie Boca, Jules Verne, Alexandre Gustave Eiffel Grigori Efimovici Rasputin sunt doar câteva din cei care pot astăzi fi văzuți așa cum arătau și așa cum au fost fotografiați.

Această inițiativă dorește să aducă în atenția mediului științific și cultural românesc și european aspectele „pierdute” din fotografiile vremii. Florin Rostariu ne-a declarat:

„În momentul în care vedem o fotografie colorată interacționăm mai bine cu aceea fotografie. Colorizarea fotografiilor vechi are un efect de wow. Suntem fiinţe concepute vedem culori vii. Fotografia alb negru nu redă frumusețea  acestora. În timpurile vechi, chiar dacă unora le este greu să creadă, oamenii și mediul aveau culoare...”.

În curând, publicul va putea vedea și alte fotografii colorate, din care menționăm pe cele ale lui Ion Cantacuzino, Francisc Rainer, Claude Bernard sau Lois Pasteur etc. Acestea și altele vor fi expuse și ulterior publicate într-un albumn ce va apăra la Editura Filos, în coordonarea dr. Richard Constantinescu, Florin Rostariu și Ionuț Trandafirescu.


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.