ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La 27 decembrie 1989, ziarul „Financial Times” scria: „Ieri, la numai o zi după anunțarea «sprijinului fără echivoc» față de Frontul Salvării Naționale care a preluat puterea la București, Uniunea Sovietică a părut că-și dă în mod tacit acordul pentru executarea domnului Nicolae Ceaușescu, dictatorul răsturnat de la putere, și a soției sale, Elena.
 
Un purtător de cuvânt sovietic a afirmat ieri că dubla execuție (n.r. – din ziua de 25 decembrie 1989), după o scurtă judecată a unui tribunal militar, «apare ca luând în considerație aspirațiile și dorința poporului român».

Declarația a reflectat determinarea continuă a sovieticilor de a nu face absolut nimic care ar putea fi interpretat drept interferență în răsturnarea lui Ceaușescu de către popor, clarificând în același timp suportul lor politic pentru Revoluție.

Președintele Mihail Gorbaciov l-a felicitat pe noul conducător, domnul Ion Iliescu, cu ocazia alegerii ca președinte al Frontului Salvării Naționale.
 
«Noi și aliații noștri sprijinim în mod cert înnoirile revoluționare, cauza justă a poporului român și eforturile Consiliului Frontului Salvării Naționale care a proclamat un program de drastice reforme democratice», a anunțat la Moscova, în ziua de Crăciun, domnul Ivan Aboimov, locțiitor al ministrului de Externe al Uniunii Sovietice. El a spus că o eventuală întâlnire a miniștrilor de externe aparținând țărilor Pactului de la Varșovia a fost considerată ca și respinsă.
 
«Convingerea comună a statelor aliate este că destinul țării se află în mâinile poporului român și că, în ciuda rezistenței disperate a forțelor totalitare, poporul va câștiga lupta pentru libertate și democrație», a spus el.
«Luând aceasta în considerație, aliații (Pactului de la Varșovia) au fost de acord să evite orice acțiune colectivă care ar putea să reamintească unul din obiceiurile din trecut.»

O altă declarație făcută ieri (n.r. – 26 decembrie 1989), cu privire la execuția lui Ceaușescu, de domnul Vadim Perfiliev, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, scoate în evidență de cât de puțină simpatie se bucura dictatorul în Uniunea Sovietică. El a fost întotdeauna văzut ca o pată ideologică, iar de la avansarea domnului Gorbaciov, ca o relicvă fragrantă a stalinismului.
 
Uniunea Sovietică a fost printre primele țări care s-au grăbit să acorde asistență umanitară României, inclusiv pregătind 6.000 de paturi de spital pentru răniți și punând la dispoziție servicii pentru transfuzii de sânge. Domnul Perfiliev a spus că 35 de camioane cu medicamente și mâncare au fost de-acum trimise în România din Republica Moldovenească, vecină.
 
Ȋn același timp, 330 de sovietici au fost evacuați din România, dar trenul lor a întârziat din cauza întreruperii liniilor electrice. 

Ȋn ultimele zile, zeci de mii de oameni au demonstrat în Moldova Sovietică în sprijinul Revoluției române, într-un avânt de simpatie națională, care a adus chemări la reunificarea republicii sovietice cu România.
Chemările la reunificare rezultate din răsturnarea lui Ceaușescu rămân o potențială complicație pentru autoritățile sovietice și reprezintă un motiv important pentru care domnul Gorbaciov dorește o reîntoarcere cât mai rapidă la normal, în București.
 
Cu toate acestea, Partidul Comunist Moldovenesc, care nu numai câteva săptămâni în urmă a schimbat de la conducere un element conservator cu o figură mai progresistă, domnul Piotr Luchinski, a încercat să se identifice cu creșterea simpatiei naționale, organizând de Crăciun o zi de muncă voluntară, pentru ajutorarea României.” (Quentin Peel, Moscova, „Financial Times” – 27 decembrie 1989)

27 decembrie 1989, „Financial Times”: „Administrația americană a criticat execuția lui Ceaușescu, pentru că judecarea n-a avut loc într-un mod public și deschis”

„Un guvern provizoriu de predominanță comunistă a depus ieri jurământul în România, la mai puțin de 24 de ore după executarea prin împușcare a președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale.
Noua administrație a primit aproape instantaneu binecuvântarea președintelui Mihai Gorbaciov, conducătorul Uniunii Sovietice, care l-a felicitat pe Ion Iliescu pentru alegerea sa ca președinte al Frontului Salvării Naționale.
Mesajul lui Gorbaciov spunea: «Domnul Iliescu ia cârma țării într-un moment dificil, în care patrioții români au ieșit pe stradă să salveze naționea de forțele despotismului și ale terorii».

Cu toate acestea au apărut semne de tensiune în recenta alianță între armată și noii conducători politici care au răsturnat împreună dinastia ceaușistă. Protestatarii din București au respins ieri numirea lui Iliescu ca șef al guvernului, precum și a altor comuniști ca membri conducători în guvern. 
Condamnând guvernul și scandând «Nu mai vrem comunism, jos partidul comunist!», o mare mulțime s-a adunat ieri în Piața Palatului, în fața sediului partidului.

Tot ieri, televiziunea română a difuzat imagini cu cadavrul lui Ceaușescu și al soției sale, filmate, conform reportajului, după împușcarea de către plutonul de execuție. De asemenea, a fost arătată judecata cuplului acuzat de genocid împotriva poporului român.
Câteva țări străine au fost prompte în a critica noul guvern pentru execuția lui Ceaușescu fără judecată publică, menționând că România trebuie să trăiască după litera legii. Cea mai pronunțată critică a judecății în mod secret a fost din partea administrației americane care a spus că regretă faptul că «judecarea n-a avut loc într-un mod public și deschis».

Conform transmisiilor postului de radio român și a altor surse, forțe ale securității loiale lui Ceaușescu s-au predat ieri în masă, aparent convinse de înfrângere, în urma știrilor despre execuție.
Totuși, împușcături sporadice au continuat să răsune în diferite zone ale Bucureștiului. (...)” (John Lloyd, Judy Dempsey și Quentin Peel, Moscova, „Financial Times” – 27 decembrie 1989)

7 ianuarie 1990, „Baltimore Sun”: Obiectivul Moscovei - „obținerea unor asigurări din partea României, referitoare la reducerea stării de tensiune din Moldova”

„București, România - Ȋn cadrul unei vizite oficiale care marchează începerea negocierilor pentru obținerea unui foarte necesar ajutor economic sovietic, ministrul afacerilor externe al URSS, Eduard A. Șevardnadze, a sprijinit cu căldură noua conducere a României.
 
 
Dl. Șevardnadze s-a aflat în poziția inedită de a-i felicita pe români pentru că s-au revoltat împotriva fostului regim comunist al lui Nicolae Ceaușescu și pentru că au eliminat aproape toate rămășițele partidului comunist. Ȋn loc de regrete, domnia sa și-a exprimat satisfacția pentru faptul că revolta a dus la moartea lui Ceaușescu.

Dl. Șevardnadze nu a făcut publică nicio ofertă fermă de ajutor, dar a spus că partea sovietică își va asuma în mod sigur anumite obligații în acest sens. «I-am asigurat pe conducătorii români că îi vom sprijini», a spus domnia sa. «Ȋn măsura posibilităților, le vom acorda ajutor politic, moral și material.»

(...) Dl. Șevardnadze a vorbit la o conferință de presă organizată după o zi de convorbiri cu președintele interimar al României, Ion Iliescu, și cu prim-ministrul, Petre Roman. Dl. Șevardnadze a spus că au fost discutate probleme legate de «cooperarea în domeniul economic, științific și tehnic», dar nu a oferit niciun amănunt. Conducătorii României au declarat în mod clar, înaintea acestei vizite, că au nevoie de ajutor pentru a salva economia țării și că se așteaptă ca sovieticii să furnizeze cea mai mare parte a acestui ajutor.
 
Obiectivele principale ale Moscovei constau însă în satisfacerea intereselor economice ale Uniunii Sovietice și în obținerea unor asigurări din partea României, referitoare la reducerea stării de tensiune în care se găsește populația de limba română din Moldova Sovietică.

(...) Situația din Moldova Sovietică constituie un subiect mai puțin urgent, dar cu implicații mai largi pentru viitor. Se raportează că în Moldova Sovietică au loc demonstrații de masă în favoarea reunificării cu România. Moldova este una din cele două provincii românești, anexate de către Uniunea Sovietică în 1940, în conformitate cu un articol secret din pactul germano-sovietic încheiat în 1939. Marea majoritate a celor 4 milioane de locuitori ai Moldivei vorbesc românește.
 
Ȋn ultimii ani ai regimului Ceaușescu, locuitorii Moldivei Sovietice păreau să se mulțumească cu demonstrații ce nu cereau decât legături mai strânse cu România. Acum, demonstranții au început să ceară reunificarea sau cel puțin deschiderea granițelor.” (Robert Ruby, „Baltimore Sun” – 7 ianuarie 1990)

17 iunie 1990, „Financial Times”: „Drumul către democrație în București va fi cel mai greu din Europa de Est”

„(...) Calea României spre democrație va fi desigur cea mai grea din toate țările Europei de Est care sunt în curs de a apuca pe drumul plin de greutăți al tranziției de la un stat condus de un partid unic la un sistem multipartinic.

Niciuna din democrațiile începătoare ale Europei de est nu va fi perfectă, dar calea României spre democrație poate ajunge mai zbuciumată decât la majoritatea celorlalte.

Toate vor fi defectuoase, ceea ce ia locul în Europa de Est nu este sfârșitul dominației comuniste, ci reînvierea practicilor interbelice, o perioadă afectată de instabilitate.

Distrugerile primului război mondial, încercările sovietice de a instala guverne comuniste, precum și criza economică a anilor 1920 s-au jucat în mâinile tinerelor, vulnerabilelor guverne est-europene.” (Judy Dempsey, „Financial Times” – 17 iunie 1990)