ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Petre Roșu s-a născut la 11 iulie 1907 la Sebeș/Alba, în familia brigadierului silvic Dorel și a soției sale, Maria. A urmat Academia Teologică la Sibiu. Căsătorit cu Maria Florescu, părintele va ajunge la un an de la hirotonie în parohia Alun din Hunedoara. Aici a ridicat o biserică nouă prin strădania și munca pădurenilor. Conform informațiilor oferite ActiveNews de nepoata Părintelui, Flavia Maria Roșu - pentru care îi mulțumim - acesta a fost binecuvântat prin nașterea a doi fii: Roșu Flaviu Dănilă (tatăl meu) și Roșu Ovidiu (unchiul meu), ambii decedați în prezent. Am rămas doi nepoți și doi strănepoți. „Vă mulțumim pentru comemorarea bunicului! A fost un om minunat! Odihnă Veșnică! Amin. Mulțumesc”, ne-a mai scris Flavia Maria Roșu, nepoata preotului-martir Petru Roșu.

În 1942 a plecat la război ca preot militar pe Frontul de Est, a însoțit și însuflețit trupele în prima linie. În timpul luptelor din Crimeea este rănit și trimis în țară. Se reface în Spitalul de la Sinaia și de îndată ce rana se vindecă se întoarce pe front, astfel ajunge să lupte și pe Frontul de Vest. La finele războiului,decorat cu mai multe medalii de onoare, revine acasă și își continuă misiunea duhovnicească. În 1958 părintele avea să încapă urcușul spre martiraj. 

Arestat de regimul comunist la 3 noiembrie 1958 în baza mandatului emis de Procuratura Militară Deva și acuzat de apartenență la Mișcarea Legionară, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov la 9 ani închisoare corecțională pentru „uneltire împotriva orândurii sociale”. Va executa detenția la Deva, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Galați. La 25 aprilie 1964 este transferat la Aiud, slăbit de regimul de exterminare la care fusese supus, Părintele Petru Roșu se va muta la Domnul fără a primi asistență medicală.

Penitenciarul Aiud notează drept cauză a decesului „boală hipertonică visceralizată”. Era 9 iunie 1964... sufletul părintelui se ridica din celulă către Tatăl Ceresc, lăsând în urmă un trup ce avea să fie aruncat în gropile comune de pe Râpa Robilor, cu puțin timp înainte de eliberarea deținuților politic. Decesul a fost anunțat familiei în 14 iulie 1964, iar fișa matricolă penală conține și o altă mențiune cel putin bizară „J.40625/7 iunie 1964 comunicat aprobarea decesului”… 

În veci pomenirea lui!