ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Un adevărat Panteon al neamului poate fi considerat cel mai vechi cimitir din Blaj, unde își dorm somnul de veci personalități de marcă, de la părintele filologiei românești, Timotei Cipariu, tribunul pașoptist Ioan Axente Sever, mitropolitul Alexandru Sterca Șuluțiu și Ioan Micu Moldovan, autorul "Pronunciamentului de la Blaj", până la Ioan Rusu, întemeietorul geografiei științifice românești, scriitorul Ionel Pop și cărturarul Ștefan Manciulea, scrie Agerpres.

 

Monumentele funerare ale lui Ioan Axente Sever și Alexandru Sterca Șuluțiu sunt impunătoare, lângă locurile de veci ale acestora aflându-se și mormintele lui Timotei Cipariu și Ioan Micu Moldovan, acesta din urmă fiind însă unul modest, cu o simplă cruce de lemn, dar bine îngrijit.

Un alt monument funerar impozant din micul cimitir din Blaj este cel al canonicului Basiliu Rațiu de Noșlac (1783 — 1870), pașoptist și semnatar al "Pronunciamentului de la Blaj", din 1868, și fondator al primei școli românești din Turda. El este cel care a propus ridicarea unui monument pe Câmpia Libertății în amintirea evenimentelor din mai 1848. 

Timotei Cipariu (1805 — 1887) este considerat părintele filologiei românești, fiind unul dintre întemeietorii Academiei Române și, de asemenea, unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania. A fost președinte al ASTRA. Cunoștea 12 limbi străine, printre care ebraica, persana și turca. A participat la Revoluția de la 1848 — 1849 din Transilvania.

Bun prieten cu Timotei Cipariu, cărturarul Ioan Micu Moldovan (1833-1915) a fost autorul mai multor manuale de istorie și geografie a Transilvaniei.
 
Membru al Academiei Române, Ioan Micu Moldovan a fost și membru fondator și președinte al ASTRA. A fost principalul autor al "Pronunciamentului de la Blaj", act prin care se protesta împotriva încorporării Transilvaniei la Ungaria. Ioan Micu Moldovan a susținut mișcarea memorandistă (1892-1894), iar în 1908 a semnat, alături de alte personalități, "Memorandumul de la Blaj", un protest față de legea lui Aponnyi, care viza maghiarizarea prin intermediul școlilor.

Unul dintre liderii pașoptiști, Ioan Axente Sever (1821 — 1906) a participat activ și la mișcarea de rezistență dusă, alături de Avram Iancu, în Munții Apuseni. A murit la Brașov, dar i s-a respectat dorința să fie înmormântat la Blaj. 
Alături de monumentul de marmură neagră al lui Ioan Axente Sever se află mormântul lui Alexandru Sterca — Șuluțiu (1794 — 1867), episcop și primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.

Tot în cimitirul de la Blaj este înmormântat și traducătorul și poetul Ioan Rusu (1811 — 1843), vicepreședinte al ASTRA. Este autorul primei lucrări românești de geografie, "Icoana pământului", apărută în 1842. 

Alături de soția și de fiul său, odihnește avocatul și scriitorul Ionel Pop (1889 — 1985), care a fost unul din cei patru secretari ai Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. A fost unul dintre cei mai apropiați prieteni de vânătoare ai lui Mihail Sadoveanu, el însuși fiind autorul mai multor lucrări cinegetice. A fost căsătorit cu Margareta Hodoș, din Blaj, prima femeie cu doctorat din Transilvania până la Unirea din 1918.