ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice sumă este binevenită. Doamne, ajută!

Născut pe 2 octombrie 1853, de Sfântul Ciprian, la Șipotele Sucevei, Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu.

Între 1873 și 1877 a studiat Teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.
 
După terminarea facultății, tânărul teolog a fost întemnițat aproape trei luni pentru activitatea din cadrul societății „Arboroasa", militantă pentru libertatea Bucovinei de sub stăpânirea austro-ungară și unirea cu patria-mamă România. Detenția i-a șubrezit trupul firav. Frigul și mâncarea proastă din închisoare au făcut ca Ciprian Porumbescu să se îmbolnăvească de tuberculoză.
 
Ciprian Porumbescu a scris în timpul detenției unele dintre cele mai bune piese ale sale. Pe 25 noiembrie 1882, a plecat în Italia, în stațiunea Nervi, pentru tratament. Nu rezistă departe de casă și se întoarce la Stupca, unde moare pe 6 iunie 1883, la doar 29 de ani, în bratele Mărioarei, sora sa. 1993 este și anul eliminării lui Mihai Eminescu din presă. Eminescu îl întâlnise pe Ciprian la Putna și avea să scrie un articol la arestarea lui.

Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori.
 
Pe 15 August 1871 a participat la marea serbare de la Putna organizată de Mihai Eminescu pentru a pune bazele unei mișcări a tinerilor români studioși din toate provinciile românești spre unificare lor în patria-mamă România. După întoarcerea acasă, Ciprian Porumbescu i-a strigat tatălui său, preotul Iraclie: „Tată, am cântat Daciei întregi!”