Au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după victoria de la Șelimbăr asupra oștilor transilvane, conduse de cardinalul Andrei Bathory.

Reprezentanți ai instituțiilor din Alba Iulia au participat miercuri, 1 noiembrie 2017, la un ceremonial religios – militar cu ocazia împlinirii a 418 ani de la intrarea triumfală a voievodului Mihai Viteazul în cetatea Marii Uniri. Evenimentul a avut loc în fața palatului în care acesta a locuit în prima jumătate a anului 1600.

ImunoMedica


Manifestările au debutat cu intonarea Imnului Național. După oficierea slujbei de Te-Deum, muzeograful Tudor Roșu, istoric în Cadrul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, a evocat personalitatea marelui domnitor, precum și însemnătatea momentului istoric comemorat, noteză site-ul oficial al Eparhiei, potrivit Basilica.ro.

La final au fost depuse jerbe, buchete și coroane de flori din partea autorităților locale și județene, partidelor politice și reprezentanților mass-media.

Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinți, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei și, pentru o scurtă perioadă în anul 1600, conducătorul celor trei provincii istorice care formează România de astăzi.

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Șelimbăr (28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iuliei, unde s-a proclamat „Domn din mila lui Dumnezeu al Țării Românești și al Ardealului”.

Intrarea triumfală a avut loc în data de 1 noiembrie 1599, primind cheile orașului chiar din partea episcopului romano-catolic Demetrius Napragy. Voievodul a organizat Cancelaria domnească, prin care a început să emită, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în latină și slavonă.

Domnitorul a înființat la Alba Iulia una dintre cele mai importante instituții culturale românești din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp foarte scurt, el a reușit să construiască o catedrală mitropolitană, cu hramul „Sfânta Treime”, și clădirile aferente pentru sediul mitropoliei, demolate însă de autoritățile habsburgice în 1715.

Voievodul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii, la data de 9 august 1601. Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, dar capul a fost dus în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu.