ascultă articolul

10 mai are pentru istorici o semnificație triplă, care vine de la cele trei mari evenimente din istoria poporului român care s-au întâmplat în această zi.

La 10 Mai 1866, Carol I devine domnitor al României, apoi 11 ani mai târziu, în 1877, statul român își oficializa independența, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat.

Acestea sunt și motivele pentru care pe data de 10 mai românii au sărbătorit ziua națională a României din 1867 până în 1947, când a fost înlăturată monarhia, iar regimul comunist a venit la putere.

Imediat ce „Monstruoasa Coaliție" îl obligă pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul de abdicare, în februarie 1866, iar negocierile Locotenenței Domnești cu Prințul Filip al Belgiei dau greș, ca urmare a refuzului acestuia din urmă, un principe străin a fost propus și ales, în urma unui plebiscit. Este vorba despre Karl (Carol) Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern - Sigmaringen. Tânărul Carol acceptă și, în aprilie 1866, vine în România, notează istoricul Paul Lindenberg, în lucrarea sa "Regele Carol I al României", traducere a operei omonime, F. D. Verlagbuchhandlung, Berlin 1906.

După o călătorie incognito, cu trenul, pe ruta Düsseldorf - Bonn - Freiburg - Viena - Budapesta, Carol ajunge la Drobeta Turnu Severin. Urmează un drum de câteva zile (cunoscut drept „Drumul lui Carol"), în care viitorul domn și, mai apoi, rege, a trecut prin Horezu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, pentru ca, pe 10 mai 1866, să intre în București, scrie istoricul menționat mai sus.

Proclamat "domnitor al tuturor românilor", Principele Carol I și-a rostit jurământul în fața Parlamentului, în limba franceză: "Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile și integritatea teritorială", scrie Boris Crăciun, în cartea "Regii și Reginele României", Editura Porțile Orientului, Iași.

În acest context data de 10 mai intră în istorie. Timp de opt decenii, până 1947, 10 Mai a fost Ziua Națională a României.

Odată cu proclamarea Regatului, în 1881, 10 mai a devenit Ziua Regelui sau Ziua Regalității, prilej de sărbătoare, chiar și în zilele noastre, pentru Casa Regală și pentru toți susținătorii monarhiei.

Scriitorul Horia Furtună descria sărbătoarea din data de 10 mai, din Bucureștiul Vechiului Regat, la conferința radiofonică din 1941.

"În dimineața zilei de 10 Mai, bubuitul tunurilor din Dealul Spirii reamintea Capitalei sărbătoarea. Pe străzile și bulevardele pe unde avea să treacă cortegiul, casele și prăvăliile erau împodobite cu drapele. La ferestre erau flori. Pe stâlpii înconjurați de verdeață fâlfâia tricolorul, iar portretele Regelui Carol I și ale Reginei Elisabeta erau afișate pe la vitrinele prăvăliilor (...) Pe înserat, se aruncau cele din urmă flori, iar șoselele rămâneau ninse de petale" - Horia Furtună, Conferința Radiofonică 1941 - "10 Mai de altădată". (text preluat după România Actualități).

Festivitățile continuau cu un alt eveniment care a devenit un simbol al Bucureștilor: "Bătaia cu flori de la șosea".

La acest eveniment lumea se strângea pe Calea Victoriei pentru a admira trăsurile împodobite cu flori care treceau spre Șoseaua Kiseleff. Toate birjele închiriate erau împodobite de flori, de la spițele roților până la hamurile cailor, de la bici, la capul și coada cailor, cu aceleași flori, care cu liliac, albăstrele, trandafiri, crini, iar coșurile mari din trăsură erau pline de buchetele mici, care urmau să fie folosite în "bătălie", reiese din documentele istorice ale vremii, reproduse după transmisiile radio de la 1941.

La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă pentru sărbătorirea, în mod simbolic, a proclamării Regatului.

Legea care a consființit încoronarea lui Carol I ca Rege al României fusese promulgată cu două luni înainte. Pe data de 14 martie 1881, România a intrat în randul monarhiilor bătrânului continent.

La 13 martie 1881, în Adunarea Deputaților, condusă de C.A. Rosetti, au avut loc dezbateri aprinse. Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal și pe partizanii săi că "nutresc în fundul inimii idealuri republicane și că niciodată nu vor putea fi un partid de ordine și de sprijin al dinastiei". Pentru a dovedi că acuzația este cât se poate de falsă, liberalii au propus proclamarea imediată a Regatului, iar Carol I a acceptat, nota Vlad Georgescu, în "Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre".

"România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de Rege al României", se stipula în articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat în unanimitate de ambele Camere și promulgat a doua zi, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palat.

Conform însemnărilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Brătianu ca serbarea încoronării să aibă loc pe 10 mai, în cadrul marii festivități anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.

Familiile domnitoare europene se aflau în doliu ca urmare a asasinării lui Alexandru al II-lea, la începutul lunii martie 1881.

După 30 decembrie 1947, când s-a proclamat R.P. Română, din punct de vedere oficial, 10 mai nu a mai reprezentat nimic. Cu toate astea însă, 10 mai a rămas în conștiința multor români ca o zi plină de semnificații, care a determinat ca Romania să intre în rândul țărilor civilizate ale Europei.