Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 10 iulie.

În timpul împăratului Liciniu (308-321), persecuțiile împotriva creștinilor s-au extins mult în Răsărit.  În acea perioadă, creștinii erau prinși și omorâți, dar numărul lor, în loc să scadă, creștea fără încetare. Credința în Hristos luminase, în acel oraș, și cugetele căpeteniilor, între care se aflau: Leontie, Mavrichie, Daniil și Antonie. Aceștia, fără vreo teamă, își arătau credința lor în Hristos Cel înviat din morți.

ImunoMedica


Astfel, în cetatea Nicopole din Armenia s-au adunat câteva zeci de creștini pentru a-și mărturisii credința în Hristos dar guvernatorul Lisiu a ordonat prinderea, torturarea și închiderea lor.

Creștinii, în număr de patruzeci și cinci au răbdat cu bărbăție chinurile, ba chiar i-au atras de partea lor pe doi dintre paznicii temniței, așa încât au fost condamnați la moarte. Le-au fost tăiate mai întâi mâinile și picioarele după care au fost aruncați în foc.

Sfinții au fost mistuiți de foc, iar oasele lor au fost aruncate în râul Lices. Ele au fost luate din acest râu de câțiva credincioși și puse la loc de cinste. După moartea lui Liciniu, s-a zidit o biserică in cinstea lor, iar oasele lor cele sfinte au fost așezate aici și s-au prefăcut în izvor de tămăduiri.

Troparul Sfinților 45 de Mucenici

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru, ca având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.„