Pe 13 mai 2008 a murit actorul Colea Răutu. 

Actorul ajunsese în spital chiar în duminica Paștelui, în urma agravării undei suferințe hepatice mai vechi. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu.

ImunoMedica


„A plecat parcă împăcat cu sine. Ducea dorul de neam, dorul neamurilor sale pe care le știa din copilărie și care îi erau dragi, însă petrecute din această lume. Acum s-a petrecut și el. Spunea că nu a trăit degeaba pe acest pămînt. I-a plăcut viața, i-au plăcut oamenii. Și-a făcut cu drag meseria, lăsînd pe altarul artei o galerie de personaje cum poate nici nu visase. Nenumăratele roluri în teatru și film au reprezentat izbînda pe care a purtat-o semeț.”, a scris, în 2008, Jurnalul Național.

Colea Răutu s-a născut în Basarabia, la Bălți, la data de 27 noiembrie 1912. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din București. Și-a început cariera în calitate de corist la Opera din Cluj iar din 1934 a jucat la diferite teatre din țară, precum Teatrul de Revistă "Constantin Tănase”, Teatrul de Operetă, Teatrul de Stat din Pitești. În București, a debutat pe scena Teatrului "Giulești”, unde a avut o activitate teatrală îndelungată. Ulterior, a fost distribuit, adesea în filme de epocă și contemporane. A mai jucat, deasemenea, la Teatrul Național din București și la Teatrul Nottara.

Primul său film a fost a fost turnat în 1954 și s-a numit "Desfășurarea”. Rolul lui Ilie Barbu, pe care l-a jucat pe această peliculă a fost un reper pentru întreaga sa filmografie. Actorul a colaborat cu majoritatea regizorilor de film din anii 1950. A jucat în peste 80 de filme, dintre care "La Moara cu noroc” (1956), "Bijuterii de familie” (1957), "Setea” (1960), "Lupeni ’29” (1962), "Neamul Șoimăreștilor” (1964), "Răscoala” (1965), "Castelanii” și "Vremea zăpezilor” (1966), "Răpirea fecioarelor” (1967), "Haiducii lui Șaptecai” și "Mihai Viteazul” (1970), "Facerea lumii” și "Zestrea Domniței Ralu” (1971), "Apașii” (1972), "Chemarea Aurului” și "Ultimul cartuș” (1973), "Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1974), "Toate pînzele sus!” (serial tv, 1976), "Războiul de Independență” (1977), "Ultima noapte de dragoste” (1979), "Chira Chiralina” (1993), "Triunghiul morții” (1999). A publicat diferite articole de film și de teatru. A fost membru al Uniunii Cineaștilor și al Uniunii Teatrale din România – UNITER.

Artistul a primit și câteva distincții, pe parcursul vieții sale, printre care pot fi enumerate titlul de Artist emerit, Premiul de Stat, Premiul la Festivalul de film Karlovy-Vary, Premiul Festivalului de film de la Moscova etc. În anul 1988 a obținut Premiul Asociației Cineaștilor din România pentru întreaga activitate, iar la data de 14 mai 2002 a fost distins cu Premiul de Excelență în Cinematografia Românească.