14 iunie 1848: Este decretată înființarea STEAGULUI NAȚIONAL sub deviza „Dreptate, Frăție”. Istoria Tricolorului
Constituția României (2003) prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Atât proporțiile, nuanțele culorilor cât și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994.
Drapelul seamănă izbitor cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt la noi), a stârnit discuții la nivel internațional. Ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU. Tricolorul românesc este de asemena înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3 la noi), un albastru mai deschis, „de Voroneț” și stema țării în centru.
Culori și semnificație
Legea nr. 75/1994 precizează că fâșiile drapelului național au culorile albastru cobalt, galben crom și roșu vermion. Publicația Album des pavillons nationaux et des marques distinctives (2000) propune echivalarea culorilor drapelului național al României cu următoarele nuanțe:
Spațiu de culoare | Albastru | Galben | Roșu |
---|---|---|---|
Pantone | 280c | 116c | 186c |
CMYK | 100-70-0-10 | 0-10-95-0 | 0-90-80-5 |
RGB | 0-43-127 | 252-209-22 | 206-17-38 |
Hexa | #002B7F | #FCD116 | #CE1126 |
Potrivit dr. Ștefan Szemkovics, consilier superior la Serviciul Arhivelor Feudale, Personale și Colecții din cadrul Arhivelor Naționale ale României, semnificația culorilor drapelului trebuie privită în cheie heraldică:
albastru cobalt: fidelitate, loialitate, profunzime, ordine, adevăr;
galben crom: prestigiu, virtute, inteligență, grandoare, bogăție;
roșu vermion: acțiune, pasiune, capacitatea de a servi Patria, sinceritate, agresivitate, incitare la vigilență.
Istoric
Culorile roșu, galben și albastru se regăsesc târziu pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi și pe lambrechini. De asemenea, este de remarcat prezența celor trei culori în canafii și pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: "Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui)".
Tricolorul a fost adoptat întâi în Țara Românească, în 1834, când domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale și a drapelelor de luptă. Acesta din urmă era un „steag cu fața roșie, albastră și galbenă, având și acesta stele și pasăre cu cap în mijloc”. Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele:
„Steagurile aceștii de Dumnezeu păzite țări din vechime au fost fala oștirilor sale și semnele slavei lor... Miliția românească organizată pe temeiuri de regulă și disciplină europeană, dobândește iarăși acel drept din vechime și primește steagurile sale cu fețile naționale și cu pajera prințipatului. Domnia mea dar încredințează acum batalioanelor de infanterie și divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinții și al supunerii către legile întocmite...”
În 1848, steagul adoptat de către revoluționari ca drapel al Țării Românești a fost tricolorul albastru-galben-roșu (cu albastrul sus, deci, conform semnificației „Libertate, Dreptate, Frăție”). Încă din 26 aprilie 1848, conform Gazetei Transilvaniei, studenții români din Paris salutau noul guvern cu un steag național având culorile albastru, auriu și roșu, „ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii”. Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu menționa că „Steagul Național va avea trei culori: albastru, galben, roșu”, urmând ca deviza scrisă pe flamuri să fie „DPEПTATE ФPЪЦIE” („Dreptate, Frăție”). Diferența față de modelele anterioare ale tricolorului constau în plasarea fâșiei albastre în partea superioară, eliminarea cifrului domnesc de la colțuri și a coroanei de pe capul acvilei ce se găsea în vârful hampei, precum și prezența unei devize. Aceste steaguri au fost sfințite la 15/27 iunie 1848, fiind destinate Gardei Naționale.
Drapelul național al Țării Românești, 1848
Totuși, decretul nr. 252 din 13/25 iulie 1848, motivat prin faptul că „nu s-a înțeles [încă] cum trebuiesc făcute stindardele naționale”, definea steagul ca având culorile dispuse peverticală, posibil sub influența modelului francez. Nuanțele erau „albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. În ceea ce privește ordinea, „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind”.
Istoricul și heraldistul român, Petre Vasiliu-Năsturel observă că din punct de vedere heraldic, atât la steagul Franței cât și la cel al Țării Românești revoluționare, banda din mijloc reprezintă un metal (argint, respectiv aur). Alți cercetători sunt de părere că tricolorul nu fusese imitat după modelul francez, ci reprezenta o veche tradiție românească, ipoteză sprijinită de o notă a ministerului de externe revoluționar către Emin Pașa: „colorile eșarfului ce purtăm noi diriguitorii, precum și toți impiegații, nu sunt de datină modernă. Noi le-am avut încă de mai înainte pe steagurile noastre. La primirea dar a cocardei și a eșarfelor tricolore nu am urmat duhul de imitație sau de modă”.
După înfrângerea revoluției, se va reveni la vechile steaguri, iar revoluționarii vor fi persecutați pentru vina de a fi purtat însemnele tricolore revoluționare.
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
O Lege dată de Parlament a schimbat ADN-ul Poporului Român
A murit Nicolae Manolescu, unul dintre ultimii dinozauri ai tuturor regimurilor. A reușit sinistra performanță de a omagia toți dictatorii-roșii ai României începând cu Dej și sfârșind cu Iliescu. Susținea vaccinarea Covid cu forța
25 de ani de la lansarea atacului criminal asupra populației civile sârbe. ”Serbia nu-i va uita niciodată pe copiii, civilii și luptătorii care au murit în agresiunea NATO”
ActiveNews: Solidaritate cu Domnul Vlad Țăranu, elev care crede în Idealul Sfânt al Unirii, sancționat printr-un act de Poliție Politică de un cretinism care întrece imaginația lui Orwell, la Colegiul Tehnic ”George Barițiu” din Baia-Mare
Priveghere la Moscova în memoria celor 143 de victime nevinovate pentru care autoritățile bisericești de la București nu au găsit nici un cuvânt de compasiune. Slavă Manolescu!
Nicolae Manolescu a făcut stop cardiac – se află în stare gravă la Spitalul Elias
Recomandările noastre
Loreta Popa, un om dedicat primei sale iubiri: CUVÂNTUL! Interviu ActiveNews cu promotoarea Muzeului Național al Literaturii Române: ”Fără acces la educație copiii noștri nu vor mai fi în stare nici să se semneze, dar să citească”
27 martie: Basarabia „se unește pentru totdeauna cu Mama sa, România”. Aproape toți cei care au votat Unirea au fost apoi vânați de bolșevici și au sfârșit în lagărele sovietice. Ei sunt Martirii Basarabiei, Martirii Unirii. Să nu-i uităm niciodată!
Persoane: Nicolae Bălcescu
Locații: România
Subiecte: Istoria Europei Istoria României
Organizații: Poporul Român
Tip conținut: Știri
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)