Sfinții Mucenici Pamfil și Valent sunt pomeniți în calendarul creștin-ortodox la 16 februarie.

Sfântul Pamfil era preot în Cezareea Palestinei, originar din Beirut, cărturar, studiase la celebra școală filosofică din Alexandria. El a înființat în Cezareea Palestinei o bibliotecă foarte importantă pentru vremea aceea care avea peste 3000 de cărți. Totodată, a întemeiat și o școală publică pentru învățarea Sfintelor Scripturi. 

Sfântul Pamfil și-a împărțit averea la săraci și ducea o viață ascetică. Și-a apărat credința mărturisind pe Hristos cu multă înflăcărare în timpul persecuției împotriva creștinilor declanșate de împăratul Dioclețian, când Sfântul Pamfil a fost prins, supus la chinuri și apoi ucis.

A fost martirizat împreună cu alți 11 creștini, printre care și diaconul Valent din Ierusalim, la ordinul guvernatorului Firmilian, guvernator al Palestinei în timpul împăratului Maximian Daia (305-313).

Sfântul Valent era un bătrân diacon care cunoștea pe de rost Sfânta Scriptură și slujea la Ierusalim în Biserica unde a suferit moarte martirică în timpul împăratului Dioclețian. 

Mai mult despre suferința celor doi sfinți, împreună cu alți 10 sfinți mucenici, puteți citi AICI.