Sfântul Tihon era din Amatunda, cetate din insula Cipru, și s-a născut din părinți binecredincioși și iubitori de Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu. Pe când era încă tânăr, în casa părinților săi, l-a pus tatăl lui să vândă pâine. Iar fericitul tânăr dădea pâinea săracilor fără plată. Când a aflat aceasta, tatăl său s-a necăjit și s-a mâniat, certându-l pe Tihon, dar el, insuflat fiind de Duhul Sfânt, i-a zis tatălui său: „De ce te mâhnești, tată, ca și când ai fi suferit vreo pagubă? Pâinile le-am dat împrumut lui Dumnezeu și am cuvântul Lui, cel nemincinos, care zice în Sfintele Scripturi, că acela care dă lui Dumnezeu va primi însutit. Iar dacă nu crezi acestea, mergi la hambar și vei vedea acolo cum Dumnezeu dă datoria Sa celor ce I-au dat Lui cu împrumut”. Astfel, tatăl s-a dus la hambar și, când a deschis ușa, a aflat cămara, care mai înainte era goală, plină de grâu curat și mirându-se a căzut la pământ și s-a închinat Domnului. Tihon, învățând carte și deprinzându-se cu citirea Sfintelor Scripturi, s-a numărat în clerul Bisericii și a fost rânduit mai întâi citeț, apoi diacon. 

După mutarea la Domnul a Episcopului Memnon, a fost ridicat, prin alegere, la treapta slujirii arhierești. A fost hirotonit de Sfântul Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului (315-403). În acea vreme, în Cipru trăiau mulți necredincioși care se închinau idolilor, însă Sfântul Ierarh Tihon a adus pe mulți dintre ei la adevărata credință și a zidit multe biserici pe care le-a împodobit cu daruri. Și viețuind mulți ani, a cârmuit bine Biserica lui Hristos și multe minuni a făcut, atât în timpul vieții, cât și după moartea sa, că îi iubea pe săraci și se străduia pentru folosul oamenilor, ca un bineplăcut al lui Dumnezeu. S-a mutat în pace la Domnul în anul 424, la 16 iunie. (Ziarul Lumina)