24 iunie: Ziua universală a Iei, cămașa tradițională românească, realizată după o idee binecuvântată de Părintele Justin Pârvu acum 11 ani. Un templu la purtător
În urmă cu 10 ani, în anul 2013, în data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, a fost marcată pentru prima dată Ziua universală a Iei, după o idee binecuvântată de Părintele Justin Pârvu, după cum a mărturisit autoarea inițiativei.
Ia sau cămașa tradițională purtată de femei este considerată cea mai importantă piesă a costumului popular românesc, după cum afirmă Varvara Buzilă, într-o lucrare despre costumul popular apărută sub egida UNESCO, citată de portalul historia.ro: îIa păstrează vechea tradiție, prin decorare subliniază diferențele de vârstă, ocazii și stare socială și determină compoziția ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămașa, cu care trebuie în mod imperios să se acorde ca epocă, vârstă, ornamentică, cromatică”.
În funcție de croială, în portul feminin se disting trei tipuri de cămăși: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, ia, sau cămașa încrețită la gât, și cămașa cu platcă, influență a costumului orășenesc. La începuturi, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, însă mai târziu au apărut și versiunile confecționate din borangic, mătase și bumbac, împodobite cu broderii sau mărgele la mâneci și la gât. Broderia poate fi inspirată de natură sau poate cuprinde motive geometrice, stilizate, cusute în linii drepte, oblice, sau sub formă de steluțe. Motivele și culorile folosite diferă însă în funcție de zona etnografică și de ocazia cu care se purta acest obiect vestimentar (nuntă, înmormântare sau altă sărbătoare importantă în lumea satului arhaic etc).
Ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ''La blouse roumaine'' (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ''România revoluționară'', purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață, Nicolae Grigorescu și mulți alții.
Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri celebri, mai informează Basilica și Agerpres.
Costumul tradițional românesc: templu la purtător
„Costumul tradițional este un adevărat
templu la purtător, o imago mundi care conține o sumă de simboluri,
hierofanii, re…velări ale sacrului care îi dau o poveste și ne dau în
același timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă”, publică Mănăstirea Petru Vodă.
„Ăsta este adevăratul brand românesc, templul la purtător – costumul popular tradițional, în care românul a știut să-și etaleze de-a lungul vremii valorile, în momentele-cheie ale existenței sale. Atunci avea și textele explicative, textele de folclor literar, care rezonau cu desenele, cu hieroglifele de pe costume. Căci pe costum este scris același lucru – iată o viziune teologică deja! – anume că omul poate accepta lumea nevăzută pornind de la simbolurile din lumea văzută și astfel să-și taie un drum înspre Dumnezeu.
Un costum nefalsificat trebuie să conțină o narațiune cosmologică, e o minirecapitulare a cosmosului. Și este mai usor să înțelegi, dacă te ajuți de textul unei colinde, care capătă astfel, alăturată simbolurilor de pe costum, un înțeles aparte:
Iată vin colindători
Printr-înșii și Dumnezeu
Îmbrăcați într-un veșmânt
Lung din cer până-n pământ
Scris e-n spate, scris e-n piept
Scris e-n șale, scris în poale
De-amândouă părțile scris câmpul cu florile
Iar prejurul poalelor scrisă-i marea tulbure
Pe-ai săi umerei scriși sunt doi luceferi
Pe umărul de-a dreapta scrise-s soarele și luna
Pe umărul de-a stanga închipuită-i lumea.”
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
Dacă noi vom tăcea, la anul, la Sfânta, pietrele vor cânta. În apărarea Tradiției Bisericii și a psalților înlăturați din Sfânta Liturghie la Cuvioasa Parascheva
Cel mai mare scriitor român de azi, Constantin Barbu, membru în academii prestigioase din lume, onorat cu premii celebre, va publica în ActiveNews un documentar intelectual memorabil
"În vremea noastră, oamenii sunt niște fierturi. De aceea, dacă se va porni un război ‒ Doamne ferește! ‒, unii vor muri de frică, iar alții vor muri pe drum" - ÎNVĂȚĂTURILE SFÂNTULUI PAISIE AGHIORITUL
Doliu în cinematografia românească. A murit actorul Valeriu Pavel Dan: S-a prăbușit brusc pe stradă
Cunoscutul autor ortodox Virgiliu Gheorghe Vlăescu candidează din partea AUR la Senat în Suceava: ”Cred că mai mult am făcut voia lui Dumnezeu”
Mihai Eminescu dezvăluie planurile proto-comuniștilor în România acum exact 144 de ani, pe 18 octombrie 1880. PREMIERĂ: Fotografia de la Junimea colorizată de artistul Florin Roștariu
Recomandările noastre
Secțiuni: Artă Cultură Eveniment Prima pagină Știri Trăiește Românește
Persoane: Maria Tănase Părintele Justin Pârvu
Subiecte: Ziua Universală a Iei
Organizații: Poporul Român
Tip conținut: Știri
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (5)