ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


În anul 2013, în data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, a fost marcată pentru prima dată Ziua universală a iei, după o idee binecuvântată de Părintele Justin Pârvu, după cum a mărturisit autoarea inițiativei.


Ia sau cămașa tradițională purtată de femei este considerată cea mai importantă piesă a costumului popular românesc, după cum afirmă Varvara Buzilă, într-o lucrare despre costumul popular apărută sub egida UNESCO, citată de portalul historia.ro: îIa păstrează vechea tradiție, prin decorare subliniază diferențele de vârstă, ocazii și stare socială și determină compoziția ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămașa, cu care trebuie în mod imperios să se acorde ca epocă, vârstă, ornamentică, cromatică”.

În funcție de croială, în portul feminin se disting trei tipuri de cămăși: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, ia, sau cămașa încrețită la gât, și cămașa cu platcă, influență a costumului orășenesc. La începuturi, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, însă mai târziu au apărut și versiunile confecționate din borangic, mătase și bumbac, împodobite cu broderii sau mărgele la mâneci și la gât. Broderia poate fi inspirată de natură sau poate cuprinde motive geometrice, stilizate, cusute în linii drepte, oblice, sau sub formă de steluțe. Motivele și culorile folosite diferă însă în funcție de zona etnografică și de ocazia cu care se purta acest obiect vestimentar (nuntă, înmormântare sau altă sărbătoare importantă în lumea satului arhaic etc).
 
Ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ''La blouse roumaine'' (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ''România revoluționară'', purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.

Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată ''La blouse roumaine'', urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei ''Vogue'', în martie 2012, purtată de cântăreața Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii români care s-au inspirat din portul românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov ș.a. 
 
Surse: Basilica și Agerpres

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews