Sfântul Apostol Marcu, unul dintre cei patru evangheliști, este pomenit în calendarul creștin ortodox în 25 aprilie.

Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu s-a născut în Cirene, în Vestul Africii, părinții săi fiind iudei. A fost educat în cultura greacă și ebraică.

Sfântul Marcu a fost însoțitor al Sfântului Apostol Pavel, numărându-se printre cei șaptezeci de apostoli. Este considerat fondatorul Bisericii Alexandriei.

Sfântul Marcu a fost numărat în ceata sfinților șaptezeci de apostoli ai lui Hristos, mai întâi cu Sfântul Petru, de care a fost pus și episcop. Ei au călătorit împreună până la Roma, unde a scris Sfânta Evanghelie după rugămintea credincioșilor, pentru că îi rugaseră cei din Roma, care deja crezuseră în Hristos prin Sfântul Pavel, ca să n-o lase nescrisă, așa cum i-a spus Sfântul Petru prin cuvinte.
 
Deci plecându-se la rugămintea lor, a scris petrecerea lui Hristos pe pământ cu oamenii, dar mai întâi, singur a arătat-o lui Petru. Iar el, văzând-o și citind-o, a încredințat că este adevă-rată și a poruncit tuturor s-o citească și să creadă toate cele scrise într-însa.
 
După aceea a fost trimis Sfântul Marcu de către Sfântul Apostol Petru, mai întâi la Acvileea pentru propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, după aceea în Egipt, unde întâi a fost episcop în Alexandria și binevestitor al lui Hristos. Apoi toate părțile acelea ca Livia și Pentapoli, fiind în întunericul îndrăcirii idolești, le-a luminat cu lumina - sfintei credințe și le-a adus la Hristos. Și pretutindeni făcând minuni, a împodobit Biserica lui Hristos prin punerea mâinilor pe capul episcopilor și a celorlalți clerici; apoi a învățat pe mulți oameni o viață atât de îmbunătățită, încât și necredincioșii se minunau foarte mult și-l lăudau.

Sfântul Evanghelist Marcu a suferit moarte mucenicească în Alexandria Egiptului în timpul lui Nero (54-68). 

Tot astăzi pomenim și pe Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului. El s-a născut în anul 1692 în părțile Rusiei și a îmbrățișat viața monahală de tânăr. Făcându-se prigoană în țara sa împotriva creștinilor, a plecat în Țara Românească și s-a așezat la Mănăstirea Dălhăuți, unde s-a nevoit 20 de ani. Apoi, s-a retras cu 12 ucenici de-ai săi la Schitul Poiana Mărului, în Munții Buzăului.
 
Sfântul Cuvios Vasile a fost duhovnicul Sfântului Paisie de la Neamț, pe care l-a și tuns în monahism în anul 1750, pe când se aflau în Muntele Athos. Sfântul Vasile a alcătuit și câteva scrieri folositoare pentru cei care doresc să citească și să înțeleagă corect scrierile Sfinților Părinți. S-a mutat în pace la Domnul, în anul 1767.