ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe 31 iulie 1919, Principele Moștenitor Carol a renunțat pentru a doua oară la Coroana României.

Principele Moștenitor Carol mai provocase greutăți părinților săi, Regele Ferdinand I și Regina Maria, cu un an înainte, în 1918, când deghizat, a trecut frontiera româno-sovietică și a mers la Odesa pentru a se căsători cu Ioana Zizi Lambrino. Această căsătorie era o încălcare a Constituției și a Statulului Familiei Regale a României, pentru că fusese încheiată fără autorizarea șefului Casei Regale. De asemenea, și faptul că Ioana Zizi Lambrino era o româncă reprezenta o problemă, deoarece liderii politici doreau ca Principele Moștenitor al României să încheie o căsătorie cu o reprezentantă a unei alte ilustre familii domnitoare.

Drept urmare, căsătoria încheiată la Odesa în 1918 a fost anulată de o instanță românească. Lucrurile, însă, s-au complicat, deoarece Carol nu dorea să renunțe la legătura cu Zizi Lambrino, iar din această relație s-a născut un băiat, pe nume Mircea, socotit drept ilegitim, în ciuda faptului că a fost recunoscut de Principele Carol.

În acest context, Carol a renunțat a doua oară la titlul și prerogativele de Principe Moștenitor. Și de această data, părinții săi l-au convins să revină asupra deciziei sale. Principele Carol a fost trimis într-un turneu mondial pentru a reprezenta Coroana Română, iar în 1921 s-a căsătorit cu Principesa Elena a Greciei și Danemarcei, iar din această căsătorie a rezultat cel care avea să devină regele Mihai I.
 
Însă căsătoria nu a durat foarte mult, deoarece Carol al II-lea a renunțat, din nou, la titlul de Principe Moștenitor, în 1925, și a plecat în Franța, cu amanta sa, Elena Lupescu.

Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai I.
 
Regele Carol al II-le a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul.

Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au fost aduse în țară după 1989 în ciuda faptului că și-a câștigat renumele de gropar al României interbelice.