ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Sfântul și Dreptul Iosif din Arimateea (sec. I) – era originar din seminția lui Efraim. A fost un om bogat, ucenic în taină al Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Iosif a fost cel care s-a ocupat de îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. 

După ce a cerut lui Pilat trupul Mântuitorului, împreună cu Nicodim au dat jos trupul Mântuitorului Iisus Hristos de pe cruce, l-au învelit în giulgiu alb și l-au așezat în mormânt nou săpat în piatră pe care Sfântul Iosif îl pregătise pentru sine.

„Așa mi-e de drag Sfântul Iosif din Arimateea, care L-a cinstit pe Domnul Hristos într-o vreme când mulți ÎI necinsteau. L-au condamnat, L-au răstignit, și el a fost dintre cinstitorii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Apostolii s-au retras și el a avut îndrăzneală, spune Sfântul Evanghelist Marcu, s-a dus la Pilat și a cerut trupul Domnului Hristos, să-l înmormânteze cu cinste. Și l-a înmormântat cu cinste, într-un mormânt pe care I l-a oferit Domnului Hristos chiar Iosif din Arimateea, un mormânt nou în care nu a mai fost nimeni.” (Părintele Teofil Pârâian)
 
Tot pe 31 iulie, Biserica mai face pomenirea: Cuviosului Evdochim; Sfântului Mucenic Democrit; Înainteprăznuirii Scoaterii Sfintei Cruci.
 

Sfântul și Dreptul Evdochim (sec. IX) a trăit în timpul împăratului iconoclast Teofil (829 – 842). S-a născut într-o familie credincioasă, părinții săi Vasile și Evdochia i-au acordat o educație aleasă, fiind crescut în frica de Dumnezeu, informează Basilica.

La maturitate a ajuns comandant în armată, în Capadocia, îndeplinind-și cu multă responsabilitatea datoria timp de 33 de ani. Înainte de trecerea sa la cele veșnice a dat ordin să fie îngropat fără fast, lucru care s-a și întâmplat. După moartea sa, pentru viața sa curată, Dumnezeu l-a învrednicit cu darul facerii de minuni.

Tot pe 31 iulie este, în mod obișnuit, Lăsatul Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului.

Începând cu data de 1 august, Biserica a rânduit începutul unei noi etape de pregătire duhovnicească printr-un post așezat spre cinstirea Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria. Postul mai este numit Postul Sântămăriei Mari sau Postul lui August.

Despre importanța acestui post Patriarhul României, PF Daniel, a spus:

„Postul Adormirii Maicii Domnului este un post al bucuriei, al evlaviei noastre față de Maica Domnului, deoarece în această perioadă se citesc Paraclisele Maicii Domnului și se fac pelerinaje la bisericile închinate Maicii Domnului. De asemenea, se intensifică rugăciunile către Maica Domnului, cerându-i ca să ne ocrotească, să ne păzească de tot răul, de toate necazurile și în mod deosebit să ne ajute să sporim în dragostea față de Hristos, față de Biserică și de toți sfinții lui Dumnezeu”.

Maica Domnului este prin excelență ocrotitoarea Bisericii, a mai subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

„Maica Domnului însăși este ocrotitoarea fecioarelor și a maicilor, a orfanilor, a văduvelor. Maica Domnului este păzitoarea pruncilor, dar și a părinților care au mulți copii. Este ocrotitoarea preoților, diaconilor, episcopilor, întrucât Fiul ei este Mare Preot, Arhiereul veșnic, Iisus Hristos. Ea este ocrotitoarea întregii Biserici și mult rugătoare nebiruită, adică nerefuzată. Este izbăvirea din nevoi a neamului creștinesc”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Momentul Adormirii Fecioarei Maria nu este consemnat în Sfânta Scriptură, dar mărturia lăsată de Dionisie Areopagitul lămurește faptul că Fecioarei Maria i-a fost descoperit momentul morții – adormirii sale, iar Apostolii care erau în diferite țări spre a împlini misiunea de propovăduire au fost aduși pe nori la sicriul Maicii și, desigur, au săvârșit rugăciuni și cântări până în momentul îngropării ei în satul Ghetsimani.

Astfel, pe lângă faptul că Biserica a stabilit data prăznuirii Adormirii Maicii Domnului la 15 august, a mai hotărât ca acest eveniment din viața religioasă să fie precedat de post.

Încă din primele secole, postul acesta nu se ținea peste tot în același timp și în același fel. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului. În partea Constantinopolului se postea doar patru zile; doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile. Această situație a făcut ca Biserica să ia atitudine asupra stabilității acestui post.

Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de Patriarhul locului respectiv, Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât: Postul acesta să înceapă în ziua de 1 august și să se termine în dimineața zilei de 15 august, când începem sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Postul Adormirii Maicii Domnului este rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuțile alese ale Sfintei Fecioare și de postul cu care ea însăși, după tradiție, s-a pregătit pentru trecerea la cele veșnice.

În această perioadă de două săptămâni, Biserica recomandă credincioșilor înfrânarea și îi îndeamnă la rugăciune și fapte bune.