ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Generalul Radu Theodoru, o legendă vie a vremurilor noastre, a povestit azi, la slujba de pomenire pentru victimele bombardamentelor asupra Capitalei din 4.04.'44, despre cum a fost acel moment tragic, trăit chiar de el: „Sunt unul dintre martorii oculari ai bombardamentului terorist din 4 aprilie 1944. Am văzut crimele cu ochii mei”, spune generalul - VIDEO mai sus, via Roberta Sandra.

Marți, 4 Aprilie 1944, orele 13:45. În câteva minute, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor români: aproximativ 3.000 de morți, 2.500 de răniți și alte mii de vieți distruse, fără nici o justificare militară. Foarte mulți dintre cei care-au murit au sfârșit într-o groapă comună, iar azi nu au nici cruce și nici lumânare la căpătâi. Anii au trecut, iar uitarea s-a așternut atât peste ei, cât și peste această nenorocire ce s-a abătut asupra Neamului nostru. Ca urmași ai celor trecuți la cele veșnice avem datoria creștinească să-i readucem în memoria noastră și să le spunem că nu i-am uitat!

Dumnezeu să-i odihnească în pacea și lumina Sa!

4 aprilie 1944  a fost una dintre cele mai negre zile din istoria Capitalei României.

Atunci, aviația americană a bombardat orașul, cauzând aproape 3.000 de morți. Printre aceștia se putea afla și marele actor Gheorghe Dinică, pe-atunci copil într-unul din cartierele Capitalei.

Din fericire, Dinică a scăpat ca prin urechile acului, deși o bombă americană a căzut chiar pe locul unde se juca împreună cu prietenii săi. De altfel, suflul exploziei l-a aruncat pe Dinică afară din pivnița în care se ascundea.

Scena respectivă, cu copiii morți atârnând prin copaci, l-a marcat în tot restul vieții, după cum mărturisea un prieten al marelui actor.

„Pe 4 aprilie 1944, când Bucureștiul a fost bombardat de anglo-americani, o bombă a căzut chiar lângă locul în care se juca el cu prietenii. Explozia i-a aruncat camarazii prin copaci, cu mațele atârnânde. El a văzut toată tărășenia. Sigur că a rămas marcat!”, povestea Papil Panduru, prieten și fost coleg de clasă cu Gheorghe Dinică.

Gheorghe Dinică a fost unul dintre cei mai mari actori din istoria cinematografiei românești, jucând în peste 70 de filme. Multe dintre personajele interpretate de Dinică au intrat în folclor, replici precum „Nu trage dom' Semaca! Sunt eu, Lăscărică!” (Cu mâinile curate, 1972) sau  „Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!" (Filantropia, 2002), devenind legendare. A trecut la cele veșnice în 2009, la București.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews