ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


 
Născut pe 2/14 octombrie 1853, de Sfântul Ciprian, la Șipotele Sucevei, Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu.

Între 1873 și 1877 a studiat Teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească naționalistă „Arboroasa”.
 
După terminarea facultății, tânărul teolog a fost întemnițat aproape trei luni pentru activitatea din cadrul societății „Arboroasa", militantă pentru libertatea Bucovinei de sub stăpânirea austro-ungară și unirea cu patria-mamă România. Detenția i-a șubrezit trupul firav. Frigul și mâncarea proastă din închisoare au făcut ca Ciprian Porumbescu să se îmbolnăvească de tuberculoză.
 
Ciprian Porumbescu a scris în timpul detenției unele dintre cele mai bune piese ale sale. Pe 25 noiembrie 1882, a plecat în Italia, în stațiunea Nervi, pentru tratament. Nu rezistă departe de casă și se întoarce la Stupca, unde moare pe 6 iunie 1883, la doar 29 de ani, în bratele Mărioarei, sora sa. Cu o zi înainte, Eminescu recitase prentru prima oară DOINA la Iași. 1983 este și anul eliminării lui Mihai Eminescu din presă. Eminescu îl întâlnise pe Ciprian la Putna și avea să scrie un articol vibrant la arestarea lui.
 
„(...) Mai mulți dintre studenții facultății teologice au fost arestați și li se intentează se vede proces criminal. Care va fi crima de care să se fi făcut vinovați studenții români de la Cernăuți de au fost un motiv destul de puternic pentru a risipi mica lor avere de strânsură și centrul lor de activitate spirituală?”, se întreabă Eminescu, explicând apoi motivele, conform opiniei sale.

Printre cele mai populare lucrări sunt: „Rapsodia Română”, „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883) - AUDIO/VIDEO integral, mai sus.

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori.
 
Pe 15 August 1871 a participat la marea serbare de la Putna organizată de Mihai Eminescu pentru a pune bazele unei mișcări a tinerilor români studioși din toate provinciile românești spre unificare lor în patria-mamă România. După întoarcerea acasă, Ciprian Porumbescu i-a strigat tatălui său, preotul Iraclie: „Tată, am cântat Daciei întregi!”
 
 
Secventa din filmul „Ciprian Porumbescu” din 1973, regia Gheorghe Vitanidis: