ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Nicolae Bălan s-a născut la 27 aprilie 1882, în Blăjenii de Sus, județul Bistrița-Năsăud, în familie de preot. A absolvit Gimnaziul la Năsăud, apoi a studiat la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1900-1904); și-a luat doctoratul în teologie în 1905. A făcut studii de specializare la Facultățile de Teologie protestantă și catolică din Breslau (1905).

În 1905 a fost numit profesor provizoriu, iar în 1909 definitiv, la catedra de Dogmatică, Apologetică și Morală a Institutului teologico-pedagogic din Sibiu (până în 1920). A fost membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului și în Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, fondator și redactor al "Revistei Teologice" din Sibiu (1907-1916); în 1918, a redactat "Gazeta Poporului", tot la Sibiu.

A fost hirotonit preot, în 1919, iar la 14 februarie 1920, a fost ales mitropolit al Ardealului, păstorind până la moarte; membru de onoare al Academiei Române (1920), membru în Comitetul central al ASTREI, senator de drept.

Aflat în scaunul mitropolitan de la Sibiu, a luptat pentru acceptarea principiilor Statutului Organic al lui Andrei Șaguna în Legea și Statutul de Organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, apărând autonomia bisericii. 

Pe tărâm cultural-teologic, a ridicat Institutul Teologic din Sibiu la rangul de Academie (1921), cu drept de-a elibera diplome de licență; a îndrumat activitatea școlilor secundare aflate până în 1948 sub egida Bisericii, a înființat o Școală normală de fete, Școala de cântăreți bisericești "Dimitrie Cunțan" și un internat, toate în Sibiu. A trimis numeroși tineri teologi la studii de specializare în străinătate, care au devenit, mai târziu, profesori la catedrele Academiei.

A îndrumat activitatea periodicelor bisericești de la Sibiu: "Telegraful Român", "Revista Teologică" și "Lumina Satelor" și a pus bazele unor colecții. 

A rectitorit mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, a ridicat schitul și căminul de la Păltiniș, paraclisul și biblioteca Academiei teologice "Andreiene". În eparhie, s-au construit, în cursul păstoriei sale, peste 150 de biserici și case parohiale.

Mitropolitul Nicolae Bălan a fost al doilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. A început lucrările de refacere a bisericii în vara anului 1926. Atunci s-au dezgropat din ruine zidurile vechii biserici, s-au refăcut părțile ce lipseau și s-a ridicat acoperișul. Sfințirea bisericii și a noilor clădiri a avut loc la 15 august 1946, când se sărbătorea hramul mănăstirii.

A participat la Congresul ecumenist de la Stockholm din 1925 și la Conferința ecumenismului practic de la Berna din 1926; a condus un pelerinaj la Locurile Sfinte în 1925.

A fost unul dintre marii luptători pentru înfăptuirea unității românești. În toamna anului 1918, Consiliul Național Român din Transilvania l-a trimis la Iași, pentru a lua legătura cu Guvernul României, în vederea înfăptuirii unității statale. De la Iași, a trimis o scrisoare lui Vasile Goldiș, cu îndemnul de a convoca o mare adunare națională a tuturor românilor, care să proclame unirea Transilvaniei cu România.

Prin discursurile rostite în Senatul țării: în 1923, la discutarea noii Constituții, în 1928, la dezbaterea Legii Cultelor, în 1929, cu prilejul ratificării Concordatului, mitropolitul Nicolae Bălan a apărat autonomia Bisericii. A militat, toată viața, pentru refacerea unității bisericești a românilor, atât prin scris, cât și prin cuvânt.

A publicat sute de studii, articole, predici, pastorale, discursuri parlamentare, recenzii, etc. Între acestea, "Problema bisericească în timpul de azi" (Sibiu, 1905), "Chestiunea bisericească din România și autonomia Bisericii noastre" (Sibiu, 1910), "Biserica neamului și drepturile ei" (Discurs în Senat, Sibiu, 1928) ș.a.

Mitropolitul Nicolae Bălan a trecut la cele veșnice la 6 august 1955, la Sibiu, și a fost înmormântat în pronaosul bisericii Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

În septembrie 2014, un bust al mitropolitului Nicolae Bălan a fost dezvelit în satul său natal, Blăjenii de Sus, județul Bistrița Năsăud.

La inaugurare au fost prezenți mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei, autorități județene și locale, preoți din localitățile învecinate, fii ai satului și personalități culturale.

Bustul mitropolitului Nicolae Bălan, realizat de sculptorul Mircea Mocanu, se află în curtea actualei case parohiale, construită pe fostul amplasament al casei sale părintești.

Sursa: Agerpres