ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



La data de 8 iulie Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Mucenici Epictet preotul și Astion monahul, originari din Asia Mică, care au suferit martiriu în Sciția Mică (Dobrogea). VIDEO Universul Credinței cu IPS Teodosie, mai sus.

Epictet s-a născut din părinți creștini și a învățat de mic carte, dorind să cunoască Sfânta Evanghelie. Apoi, pentru că a vrut să slujească toată viața lui Hristos, a părăsit casa părinților săi și s-a făcut călugăr în una din mănăstirile Frigiei, primind darul facerii de minuni.

Pentru sfințenia vieții sale, Epictet s-a învrednicit de darul preoției și a devenit un neobosit propovăduitor al Evangheliei lui Hristos în patria sa, convertind la creștinism mulți locuitori frigieni.

Printre cei convertiți a fost și tânărul Astion, fiul unui magistrat. Urmând dascălului și părintelui său duhovnicesc, Astion s-a făcut călugăr, în aceeași mănăstire.

Din cauza persecuțiilor împotriva creștinilor ordonate de Dioclețian (284-305), Epictet preotul și Astion monahul și-au părăsit patria lor și s-au stabilit în Sciția Mică (Dobrogea), în orașul Halmyris (Almiridensis).

Aici au propovăduit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la creștinism un mare număr de păgâni.

Pentru aceasta, au fost închiși în temniță la Halmyris și au fost chinuiți cumplit pentru a se lepăda de Hristos. Văzând însă bărbăția și tăria credinței lor, guvernatorul a poruncit să li se taie capetele.

Martiriul Sfinților Epictet și Astion a avut loc la Halmyris, într-o zi de 8 iulie.
 
Doxologia: „Miracle, miracle!”: Cum au fost descoperite moaștele Sfinților Epictet și Astion, cei mai vechi martiri ai României
 

După Edictul de la Milan din anul 313, osemintele sfinților au fost îngropate în cripta bazilicii episcopale din Halmyris, unde au rămas neatinse timp de 1.700 de ani, până la descoperirea lor din data de 15 august 2001.

Atunci, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, o echipă de arheologi, români și americani, ortodocși și baptiști deopotrivă, conduși de dr. Mihail Zaharia, cercetător știintific principal la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucuresti, au descoperit moaștele celor doi sfinți, îngropate sub altarul bazilicii episcopale din vechea cetate a Halmyrisului. „După ce am curățat, am văzut paturile și inscripția pictată de pe peretele estic al criptei, pe care se puteau descifra câteva cuvinte în limba greacă, precum «martirii lui Hr» de două ori, «Asto», iar putin mai departe litera «n» și primele litere ale verbului «ibrio», care înseamnă «a lovi», ceea ce dovedeste foarte clar că aici a avut loc un act martiric”, a spus dr. Mihail Zaharia.

De asemenea, în momentul descoperirii, arheologii voluntari baptiști erau deosebit de uimiți de faptul că sfintele moaște erau galbene și frumos-mirositoare, după cum a transmis cu acel prilej Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului:

„Strigau «Miracle, miracle!». Voiau să-mi arate minunea la care au participat. Și, cu adevărat am fost pătruns de fior, am fost pătruns de o credință care nu a avut până atunci atâta putere ca în clipa aceea”.

Astăzi, moaștele Sfinților Epictet și Astion se găsesc la Mănăstirea Halmyris, situată în partea de nord-est a Dobrogei, la doar 2,5 km de localitatea Murighiol, Tulcea. (Cătălin Acasandrei)

Vă recomandăm să mai citiți și:

 
Ziarul Lumina: Sfântul Mare Mucenic Procopie a trăit pe vremea lui Dioclețian (284-305), neamul său fiind din Ierusalim, născut din tată credincios, Hristofor, și din mamă păgână, Teodosia.
 
Înainte de a se boteza se numea Neania. Murind tatăl său, Teodosia l-a crescut pe Neania în credința păgânească, învățându-l închinarea la idoli. Tânărul Neania, fiind ager la minte, a deprins repede învățătura filosofiei grecești și ajungând la vârsta maturității a devenit ostaș în slujba împăratului și apoi dregător al Alexandriei.
 
Mergând odată cu 200 de ostași cu porunca de a-i omorî pe creștini, a auzit un glas care l-a strigat pe nume. Era Iisus Hristos, Care i-a zis: „Neania, Eu sunt Hristos Cel răstignit, Fiul lui Dumnezeu”.
 
Și l-a învățat toată taina credinței creștine. În urma acestei minuni, Neania a devenit creștin. Fiind pârât chiar de mama lui că Îi urmează lui Hristos, a fost trimis spre cercetare la dregătorul din Cezareea Palestinei. Pentru că nu a vrut să apostazieze de la credința sa a fost bătut cumplit și apoi întemnițat.
 
În temniță fiind i S-a arătat lui Hristos-Domnul în slava Sa, înconjurat de sfinții îngeri, iar Domnul i-a zis: „Te vei numi de acum Procopie, care se tâlcuiește cel de sporește, căci vei spori în virtute până la desă­vârșirea muceniciei tale; și vei aduce la Dumnezeu mulțime de suflete”.
 
Apoi, Mântuitorul Iisus Hristos l-a vindecat pe el de rănile provocate de chinuitori.
 
Văzând chinurile la care a fost supus Procopie, mulți păgâni au crezut în Hristos, inclusiv mama sa, Teodosia. Pentru aceasta li s-au tăiat capetele. Atunci, dregătorul a hotărât și asupra Sfântului Procopie judecată de moarte și, scoțându-l afară din cetate, i-au tăiat și lui capul cu sabia într-o zi de 8 iulie, primind astfel cununa mucenicilor. (Pr. Ștefan Sfarghie)