S-a stins la finalul anului trecut marele prieten al lui Nichita Stănescu și al tuturor românilor Adam Puslojić. Pe 25 decembrie, poetul cu figură de profet făcea o urare de Crăciun pentru români: „Crăciun sănătos, bucuros și fructuos! UN AN NOU DE TOT. Dragilor, suntem și noi alături.” De asemenea, el amintea că în urmă cu 33 de ani, între 22 și 31 decembrie 1989, se afla la București. A plecat la Ceruri pe 31 decembrie 2022.

Ultimul lui poem în română publicat pe contul său personal de Facebook a fost dedicat tatălui actriței Ioana Flora, poetul Ioan Flora, care, la 20 decembrie, ar fi împlinit 72 de ani. Poemul, publicat pe 21 decembrie, se intitula MOARTEA LA TROMPETĂ. Îl publicăm mai jos. Dar tot pe 21 decembrie marele poet prieten al României publica, fatitic, un poem care începea cu versurile: „Ceva important se apropie de final. Un an sau o viață întreagă, oricare survine mai repede...” și se încheia cu „...îl recunoaștem imediat pe Tatăl nostru.Totul este important, deschide-mi cerul!”

„Sfârșitul anului 2022 nu ar fi putut trece mai trist decât cu mutarea ta în eternitate. Krajina ta, pe care ai făcut-o celebră, plânge, tăcere în „Darodavac” și Kobisnjica ta. Pleci printre îngerii cerului, unde te așteaptă prietenii tăi poeți, tovarășii și mai marii literaturii sârbe, române și mondiale. Slavă veșnică vouă și mulțumiri pentru tot ce ne-ați lăsat moștenire.” - cu aceste cuvinte, citate de săptămânalul sârb Afera, Boško Ničić, primarul din Zaječar, și-a luat rămas bun de la regretatul poet Adam Puslojić. Publicația sârbă mai scrie:

Adam Puslojić a fost un mare poet și un și mai mare traducător. A tradus o sută de cărți, în primul rând din limba română, iar apoi din rusă și belarusă. S-a născut în Kobišnica, lângă Neotin, a trăit și a lucrat la Belgrad.

Este unul dintre fondatorii mișcării poetice numită clocotrism. Puslojić a tradus din rusă și română, mai ales din marele poetul român Nichita Stănescu, al cărui prieten la cataramă a fost (VIDEO mai jos, cu un interviu comun fabulos al celor doi).

În august 2021 a fost distins cu Premiul Mihai Eminescu pentru poezie și traducere la Muzeul Național al Literaturii Române, iar din 1995 este membru de onoare al Academiei Române. Cu toate acestea, Academia Română nu a apucat încă să transmită vreun comunicat In Memoriam.

Poetul și traducătorul Adam Puslojić, a fost o „legătură cosmică” între Serbia și România, scrie autorul articolului comemorativ.

Poetul și traducătorul Adam Puslojic, prieten apropiat al lui Nichita Stănescu, a murit sâmbătă seara, pe 31 decembrie 2022, a anunțat și Muzeul Național al Literaturii Române.

"S-a stins, în ultimele ore ale anului 2022, Adam Puslojic, poetul și traducătorul 'sârbo-valah' atât de legat de literatura (poezia) română. S-a născut în 11 martie 1943 într-un sat românesc de pe valea Timocului, iar antecesorii săi se numeau, de fapt, Pusloi. S-a ilustrat încă de la debut (prin 1963-64) ca traducător din Nichita Stănescu, care-i va deveni prieten apropiat (volumul nichitian 'Belgradul în cinci prieteni' îi e dedicat în parte). A debutat ca poet în 1967, iar doi ani mai târziu i-a apărut un volum de traduceri din Marin Sorescu - alt poet familiar lui. A publicat, de-a lungul a cinci decenii, 16 volume de versuri și mai multe antologii - care rămân să fie mai bine asimilate; ele vădesc o evoluție stilistică spectaculoasă, debitoare, în mai mare măsură, tradiției poetice (moderne) românești decât celei sârbe", a scris Muzeul pe pagina oficială de Facebook.

Instituția amintește că Adam Puslojic a fost și animatorul unui curent de avangardă - "clocotrismul", căruia i-a imprimat propriul tonus.

"Animator și ferment al relațiilor culturale româno-sârbești, a fost, de asemenea, un traducător prodigios din literatura română - mai mult: o prezență spectaculoasă, un personaj charismatic, cu barba și gesticulația sa de profet liric. Cu el dispare încă unul dintre ultimii reprezentanți ai 'generației de aur', creatoare de mitologie lirică", mai arată sursa citată, preluată de Agerpres.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Dintre ultimele poeme:

MOARTEA LA TROMPETĂ (21 decembrie)

poetului Ioan Flora și fratelui
Zoltan Octavian Butuc

Mă simt singur pe lume. Ah, ce bine îmi stă potrivit la suflet ultima mea moarte, neașteptată și vrăjmașe.
Nu eu sunt alesul tău, moarte-mi.

Îmi scot trompetă la vedere și o pin
pe masă, între pâine și fructe, exact precum o cruce de gorun sonor, ars
de fulgere și de săruturi de sub cer.

Îmi aștept iubita cu mare răbdare și
bine temperată să-mi cadă-n brațe.
I-am promis viața-mi liniștită și grea,
iar ea, nebuna, m-a crezut imediat.

M-am vindecat, Parinte, de propria mea viață și am devenit un strain
inimilor mele de tine alese aiurea
și din întâmplare, din fugă și zbor.

De două zile te tot ascult, Zoltan,
cum îmi cânți și mie la trompetă,
alcătuită din 16 buze întunecate
sub cer sonor, dar fără de păsări.

De Ajunul Crăciunului
la Belgradul Nou, 2022
pe terasa înghețată!

Adam PUSLOJIĆ

SFÂRȘITUL MATERIEI (21 decembrie - traducere automată din sârbă)

Ceva important se apropie de final. Un an sau o viață întreagă, oricare survine mai repede. A mea era acolo ca să-mi dea somn

nu trece într-o clipită sau fără consecințe.
Dacă îmi scutur mintea, Dumnezeu se mișcă
dar nu vorbesc, în anxietate,
poate de frica de efemeritate
în care îmi reflect veșnic ființa.
Îmi spun: viața a devenit un nod,
un vortex în formă de fus sub formă de nebuloasă
în care mintea cu greu poate fi rezumată.
Am luat ceea ce era al meu, Sfinte Părinte
Și acum, galben ca albina dreaptă,
Mă întorc în fagurele întunericului cosmic.
Atât zumzetul, cât și roiul au fost dragii mei
care a escortat cursul Danubiusului
Și i-au dat miere lui Lepenski Vir,
la punctele focale ale echinocțiilor
ai căror ochi erau numărați de morunas și
au împodobit chipurile locuitorilor.
Cel mai important lucru pare să fie deja acolo,
dar el apare în chip numai ca Dumnezeu
în al cărui adevăr al viziunii personale asupra lumii
îl recunoaștem imediat pe Tatăl nostru.
Totul este important, deschide-mi cerul!
Iarna, 2022

Adam PUSLOJIĆ

Pe 12 decembrie 2022 amintea că la înmmormânarea lui Nichita „Ioan Alexandru a vorbit despre „poezia lui religioasă”, ce m-a surprins și eu i-am mulțumit din suflet”, iar pe 13 decmbrie 2022 scria:

În ziua de 15 decembrie1983,

VIDEO: INTERVIU ADAM - NICHITA