ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Cea de-a XII-a ediție a Colocviului de la Putna, organizat de Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, se va desfășura în perioada 23–25 august 2018, având ca temă: „Unitatea de limbă, credință și neam. Sensul culturii române”. Colocviul este dedicat Centenarului Marii Uniri (1918–2018).
În anul sărbătoririi Marii Uniri, întâlnirea de la Putna își propune să dezbată semnificațiile unității de limbă și credință ale poporului nostru și să deslușească sensul formelor pe care cultura română le-a manifestat în existența ei, de la începuturi până astăzi. Comunicările provin din diferite domenii științifice, vizând limba, istoria, teologia, literatura, filosofia, antropologia, muzica, artele plastice, critica de artă etc. 

Deschiderea simpozionului va avea loc joi, 23 august, la ora 16.00, cu slujba Te Deum-ului oficiat de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților. Va urma vernisajul expoziției de pictură „Dulce Bucovină”, cu lucrări de  Constantin Flondor, Dacian Andoni, Matei Lăzărescu, Andreea Palade și Dan Palade. Tot în deschidere va fi prezentat numărul 11/2018 al revistei „Caietele de la Putna”, care reunește comunicările simpozionului „Pater et Filius. Continuitate în cultura română și europeană” din anul 2017.

În cadrul colocviului va fi lansat volumul „Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, care înmănunchează cuvinte despre Maica Benedicta rostite în cadrul Colocviilor și câteva portrete scrise special pentru acest volum.

*
Zoe Dumitrescu Bușulenga s a născut în 1920 la București, în familia lui Nicolae Dumitrescu și a Mariei Apostol. De mică a fost familiarizată de tatăl ei cu literatura clasică franceză și germană, iar prin bunicul preot și o soră a bunicii au venit deprinderile timpurii ale vieții spirituale în Biserică. A dorit să urmeze Conservatorul și să îmbrățișeze o carieră muzicală, dar, din motive de sănătate, a studiat Dreptul și Literele la Universitatea din București. Între 1948 și 1982 a fost profesor la catedra de Literatură Universală și Comparată a Universității din București, unde i a avut ca modele profesionale și pedagogice pe George Călinescu și Tudor Vianu. În perioada de dinainte de 1989 a apărat marile nume ale literaturii române: Eminescu, Eliade, Cioran, Vulcănescu și Blaga. Înfruntând presiunile timpului, a înscris Biblia în bibliografia studenților săi. Din 1975 a început să petreacă verile la Mănăstirea Văratec. Contribuțiile de autor cele mai însemnate sunt: Ion Creangă (1963), Renașterea, umanismul și dialogul artelor (1971), Valori și echivalențe umanistice (1973) și seria Eminescu: Eminescu. Viața; Eminescu și romantismul german; Eminescu. Creație și cultură. După 1990, Zoe Dumitrescu Bușulenga a onorat funcțiile de vicepreședinte al Academiei Române și director al Accademiei di Romania din Roma. Meritele culturale i au fost recunoscute prin mai multe premii și distincții, precum: Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, Premiul Internațional Herder, Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Italiene. După moartea soțului, Apostol Bușulenga, a intrat în cinul monahal, primind numele de Benedicta, și a viețuit la Mănăstirea Văratic. A trecut la cele veșnice la 5 mai 2006 și a fost înmormântată, conform dorinței testamentare, la Mănăstirea Putna.

La Mănăstirea Putna a fost înființată Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, care are ca scop promovarea modelului de viață creștină și a valorilor culturale și spirituale românești și universale cărora li s-a dedicat Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta.

Pe lângă organizarea anuală a unui simpozion la Putna și publicarea comunicărilor în revista „Caietele de la Putna”, au fost tipărite în ediții definitive mai multe lucrări ale profesoarei Zoe Dumitrescu-Bușulenga și au fost realizate volume noi care cuprind articole, interviuri și conferințe reunite pentru prima dată. Volumul „Să nu pierdem verticala”, care grupează interviuri și conferințe pe teme duhovnicești, a cunoscut mai multe ediții.

*

Cuvinte despre neamul românesc ale Maicii Benedicta, din volumul „Să nu pierdem verticala”

Tatăl meu spunea adesea și am moștenit de la el această sintagmă: „Alba Iulia este conștiința unității naționale românești”. 
Era acasă la noi o fotografie mare făcută în momentul marii solemnități de la Alba Iulia, în momentul Unirii. Erau de față Regele Ferdinand, Regina Maria, Patriarhul Miron Cristea – care nu era încă patriarh, era mitropolit primat –, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și alți fruntași ai Unirii. Alba Iulia a avut un mare rol, rolul principal poate în acest mare moment al istoriei noastre, în acest moment hotărâtor al istoriei noastre. Și în fața lor vorbește un tânăr ofițer, în numele invalizilor de război. Era tatăl meu. Tatăl meu, care‑și pierduse pe front umărul, care fusese lovit și în cap, dar care era mânat de un mândru atașament față de pământul pe care sângele lui îl luase, pe care îl iubea foarte mult și pentru care se dusese la luptă. A fost rănit la Mărășești în primele zile ale războiului. Tatăl meu ținea acea fotografie ca pe o relicvă sfântă! Era „Alba Iulia” scris pe ea. Ei bine, inima mea era lipită de acea inscripție făcută cu mâna, cu cerneală albă pe fondul gri al ramei fotografiei. Și, din când în când, mă duceam și mai scoteam fotografia și mă uitam puțin… Voiam să‑mi reprezint lăuntric scena, momentul acela când visul nostru românesc de‑o viață, de milenii se împlinea la Alba Iulia, și‑n mare parte datorită Alba Iuliei și a tot ceea ce o înconjoară.

Neamul nostru nu este nici prost, nici nevolnic, nici leneș. Esențial este să ne redescoperim fiindcă cei 50 de ani de comunism nu ne‑au acoperit chiar de tot. Ar fi fost culmea! Acum toate sunt o brambureală nemaipomenită! 
Au murit mii de oameni în pușcărie și aceasta e o chestie îngrozitoare, dar atunci eram mai solidari, nu ne uram între noi, nu ne învrăjbeam chiar atâta. Nu pierise noțiunea de semenul nostru. Astăzi am sentimentul că nu mai știm ce e mila și nu mai știm ce e aproapele nostru… Te uiți în ochii lui, mai vezi pe chipul lui chipul Mântuitorului? Te interesează doar câți bani are, câți bani îi poți fura. Te interesează – știu eu – ce afaceri poți să faci cu el… Suntem într‑un moment foarte periculos. Neamul nostru este amenințat să‑și piardă ființa aceea pe care a păstrat‑o prin veacuri, din pricina închinării la cei doi idoli: vițelul de aur – banul, și puterea. Banul și puterea au devenit acum țintele fiecărei vieți. Ce vrea fiecare? Bani! Ce vrea fiecare? Putere! Poporul meu este un popor în care am mare încredere și eu cred că‑L va regăsi pe Dumnezeu: pentru că ceea ce nu este cu putință la oameni este cu putință la Dumnezeu, și eu nădăjduiesc în Dumnezeu.

Centrul inimii e credința, or noi suntem în acest balamuc contemporan, suntem amenințați de pierderea centrului. Această pierdere de centru începem s‑o ignorăm, să orbim ignorând  fântânile adevărului spiritual. Ignorând relația cu Dumnezeu, noi, creștinii.
Ceea ce pentru noi românii este mortal, pentru că asta e ceea ce ne‑a ținut. De asta am vorbit despre factorul credință la început, care nu poate lipsi din ideea continuității unei culturi, fiindcă ceea ce ne‑a ținut laolaltă atâta vreme a fost credința și – mă gândesc și eu ca germanii – Evul Mediu. Epoca lui Ștefan, de pildă, a fost o vreme extraordinară de lupte pentru apărarea creștinătății. Mă gândesc la Brâncoveanu zilele acestea, a fost comemorarea morții cumplite a lui și a copiilor. Martirul Brâncoveanu, să mori tu voievod și să‑ți ucizi tot neamul voievodal, unde s‑a mai văzut acest sacrificiu fără nume? El și‑a ucis toată spița bărbătească, pentru ce? Pentru credință. Deci să facem și noi ca cei care au căutat din nou în Evul Mediu forță pentru a ajunge pe scările, pe treptele lui Ioan Scărarul către Dumnezeu. Continuitatea adâncă nu se poate lipsi de acest factor, fără el nu suntem – nu numai că nu este continuitate, dar nu suntem ca ființă. 

Învierea este sensul nostru, asta ne‑a descoperit Mântuitorul. Restul era moarte. El a țâșnit ca o flacără din mormânt, dându‑ne bucuria vieții eterne, descoperindu‑ne taina aceasta  extraordinară a vieții eterne! De asta spun, la greci Învierea este sărbătoarea prin excelență! La popoarele nordice Nașterea este mai importantă. Or la noi amândouă sărbătorile au aceeași greutate și aceeași valoare. Mie mi se pare că și aici împlinim un rol de sinteză. Vă aduceți aminte că asta a fost una din obsesiile mele, sinteza. Noi suntem un popor de sinteză. Noi am fost așezați aici, Dumnezeu ne‑a așezat aici ca să facem sinteza între nord și sud, între răsărit și apus. Această echilibrare a celor două mari sărbători, Nașterea pruncului divin și Învierea, înseamnă iarăși o capacitate de sinteză spirituală extraordinară!

Dacă am fi în stare să păstrăm tradițiile pe care ni le‑au lăsat înaintașii ar fi un lucru  admirabil! Dacă tinerii aceștia care‑mi dau  atâta nădejde se vor adăpa de la izvoarele la care se adapă, am văzut, cu atâta sete, vor repune neamul acesta în plenitudinea puterilor lui duhovnicești. Este o promisiune de viitor nu prea îndepărtat, pentru că ei sunt deja între 18–20 de ani, deci își vor crește copiii în acest spirit, refăcând peste jumătate de secol tot ceea ce era frumusețea și esența vieții noastre patriarhale.

Sunt un om care crede în tradiție, care crede în continuitatea creativității unui neam, și nădăjduiesc că ceea ce mi se pare astăzi a fi o criză va fi o chestiune tranzitorie, și că ne vom reîntoarce la valorile care constituie pentru noi marea noastră mândrie.
Mă gândesc la Eminescu – mulți dau din umeri, nu‑l cunosc sau au complexe, ori, cine știe, e o modă –, un geniu specific pentru neamul nostru, un geniu de sinteză, un geniu care a umblat prin mai toate colțurile lumii și a scos opera lui magnifică, și totuși e puțin cunoscut în străfunduri. Mă gândesc la Brâncuși, care din satul Hobița s‑a dus pe jos la Paris și a răsturnat toată sculptura secolului XX. Mă gândesc câteodată, punând alături de Coloana Infinitului și o altă coloană, Columna lui Traian, că istoria noastră e figurată acolo iar spiritul nostru căutător de absolut, ca Eminescu, este exprimat de Brâncuși în Coloana Infinită. Deci iată, între două coloane se desfășoară viața noastră, istoria noastră și misiunea noastră ca popor. Evident, pe lângă aceste două nume pe care le‑am pomenit, Eminescu și Brâncuși, nu poate lipsi Enescu. Enescu în Oedip – ca și Eminescu în toată opera lui – a făcut o sinteză a muzicii noastre din sud‑estul Europei: a pus folclor românesc, a pus muzică veche grecească, a mai pus și Brahms – cum i s‑a imputat mai în toate operele lui –, a pus și Gabriel Fauré, a mai pus și Mahler, dar mai puțin. Suntem într‑o triadă genială venită dinspre lumea satului – un lucru foarte frumos și foarte interesant, un adevăr care a știut să fie perpetuu pentru noi –, numai că în momentul de față nu prea mai avem sat. S‑ar putea oare reface? Nu știu. Ce i‑ar putea lua locul? Nu știu, dar s‑ar putea ca într‑un reviriment spiritual această grădină a Maicii Domnului să mai primească o dată harul unor astfel de personalități.

P R O G R A M

JOI, 23 august 2018

Ora 16:00 – Te Deum în Biserica Mănăstirii Putna
Cuvânt de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților
Cu o floare și o lumânare, la mormântul Maicii Benedicta

Ora 16:30 – Sala Domnească a Mănăstirii Putna

Deschiderea Colocviului
Cuvânt de întâmpinare – Arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, acad. Ștefan Afloroaei, rectorul colocviului, Teodora Stanciu, președinte interimar Fundația Credință și Creație
Expoziție de pictură – „Dulce Bucovină”: Constantin Flondor, Dacian Andoni, Matei Lăzărescu, Andreea Palade, Dan Palade – Prezintă: criticii de artă Ruxandra Garofeanu și Doina Mândru. 
Expoziție de carte: Editura Vremea și Editura Spandugino. Prezintă Silvia Colfescu și Paul Avramescu
Prezentare Caietele de la Putna, nr. 11/2018 
Lansare DVD: „Secolul 20. Ediție digitizată (1961–1991). In memoriam Dan Hăulică” – Prezintă Oana-Georgiana Enăchescu și Cătălin-Teodor Dogaru


Ora 18:00 – Sala Domnească a Mănăstirii Putna

Sesiunea I – Moderator: prof. univ. Cornel Ungureanu

1.Acad. Ștefan Afloroaei – Despre sensul culturii (cu referire la câteva „intervaluri” din cultura filosofică românească)
2.Acad. Ion Pop – „Țara” lui Lucian Blaga 
3.Prof. univ. Lucia Cifor – Unitate și ipseitate prin limbă, în viziunea lui Eminescu
4.Prof. univ. Dan Mohanu – Transmiterea modelelor, între credință și secularizare
5.Dr. Adrian Alui Gheorghe, scriitor – Simboluri creștine, purtătoare ale unității
6.Acad. Alexandru Zub – Unitatea națională: de la idee la act

Dezbateri, comentarii, intervenții

VINERI, 24 august 2018 – Sala Domnească a Mănăstirii Putna

Ora 09:30 – Sesiunea a II-a – Moderator: prof. univ. Eugen Munteanu
1.Prof. univ. Virgil Ciomoș – Națiune și revoluție. De la identificare la identitate
2.Prof. univ. Maria Șleahtițchi – „Limbă! Alfabet!”; realități istorice, realități literare
3.Prof. univ. Sorin Lavric, scriitor – Condiția peltastică a limbii
4.Protosinghel Teofan Popescu – Unitatea românească în publicistica lui Eminescu
5.Prof. univ. Andrei Ionescu – Stareț și străjer
6.Prof. univ. Gheorghiță Geană – Limbă, rudenie și națiune în retorica profundă a patriotismului

Dezbateri, comentarii, intervenții

Ora 11:30 – Sesiunea a III-a – Moderator: acad. Ion Pop

1.Prof. univ. Cornel Ungureanu – Cărțile Unirii. Operele întemeietoare ale anilor ʼ20
2.Cercet. dr. Adrian-Nicolae Petcu – Rolul preoților în înfăptuirea Marii Uniri și destinul lor în comunism.
3.Dimitrie Țopa, inginer – O familie cu multiple rădăcini în România, parcurgând suta de ani de la Marea Unire
4.Prof. univ. Mircea A. Diaconu – Cum e cu putință identitatea? O introducere în literatura din Bucovina
5.Monah Iustin Taban – Chipul de legendă al lui Ștefan cel Mare în destinul Bucovinei și al unității naționale a românilor 
6.Ștefan Nicolae, ambasador – Meritele și limitele diplomației românești în înfăptuirea Marii Uniri

Dezbateri, comentarii, intervenții

Ora 16:00 – Sala Domnească a Mănăstirii Putna

Sesiunea a IV-a – Moderator: prof. univ. Dan Mohanu

1.Ruxandra Garofeanu, critic de artă – De la artizanatul derizoriu la opera care vizează originile
2.Matei Lăzărescu, pictor și restaurator – Dicționare și semne de carte - instrumente punând în lumină izvoarele limbilor și culturii europene 
3.Arhitect Alecu Beldiman – Scrisoare către Olga
4.Silvia Colfescu, scriitoare și editoare – Cuvântul scris – temelia culturii
5.Dr. Raluca Prelipceanu – Maestrul Simion Silaghi Sălăgeanu: un iconar pe Valea Arieșului
6.Ieromonah Gherasim Soca – Rolul duhovnicilor români din secolul XX în păstrarea unității naționale

Dezbateri, comentarii, intervenții

Ora 18:15 – Sesiunea a V-a – Moderator: prof. univ. Gheorghiță Geană 

1.Doina Mândru, critic de artă – Reconstituind tradiția
2.Conf. univ. George Enache – Creștinismul popular românesc, de la studiile folclorice la explorările teologice 
3.Lect. univ. dr. Adrian Jicu – Centenarul între festivism și luciditate. Fascinația răului în romanele lui Eugen Uricaru
4.Prof. univ. Eugen Munteanu – Despre principiile filologice ale editării vechilor texte românești
5.Lansare de carte: Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, Ed. Nicodim Caligraful, 2018
6.Lansare – Sfântul Augustin, Confesiuni, traducere Eugen Munteanu. Prezintă: Ioan Pintea și Ștefan Afloroaei

Dezbateri, comentarii, intervenții

SÂMBĂTĂ, 25 august 2018 – Sala Domnească a Mănăstirii Putna

Ora 09:30 – Sesiunea a VI-a – Moderator: dr. Adrian Alui Gheorghe

1.Conf. univ. Ioan Milică – Biblismele lui Creangă
2.Dr. Constantin Parascan – Ecouri în presa vremii la restaurarea și inaugurarea Primului Muzeu Memorial Literar din România – Bojdeuca „Ion Creangă” din Țicău, Iași, la 15 aprilie 1918
3.Prof. dr. Adrian G. Romila – „Pădurea spânzuraților”: cartea și filmul, lumina și tăcerea (fragmente din filmul Pădurea spânzuraților, 1964. Regia: Liviu Ciulei)
4.Prof. univ. Vasile Spiridon – „Generația care și-a trădat idealurile” (Cezar Petrescu)
5.Florina Nicolae, scriitoare – Traducerile și conștiința lingvistică națională la români

Dezbateri, comentarii, intervenții

Ora 11:30 – Sesiunea a VII-a – Moderator: prof. dr. Adrian G. Romila
 
1.Prof. dr. Lucia Afloroaei – Modele culturale din perioada interbelică românească
2.Preot Ioan Pintea, scriitor – Pe românește: N. Steinhardt și „sufletul național”
3.Dr. Marin Gherman, politolog – Românii din Nordul Bucovinei: între concepția lumii ruse și noua concepție a lumii ucrainene
4.Drd. Cristina Paladian – Structuri ritmice în poezia română de la începutul secolul 20
5.Lucian Vasiliu, scriitor și editor – Grigore Vieru al limbii materne
6.Lansare – Grigore Vieru, Creangă de măr și Eugen Simion, Eminesciana. Prezintă: Lucian Vasiliu
Dezbateri, comentarii, intervenții

Ora 16:00 – Sala Domnească a Mănăstirii Putna

Sesiunea a VIII-a – Moderator: prof. univ. Maria Șleahtițchi

1.Conf. univ. Eugenia Bojoga – Alexei Mateevici (1888–1917) despre limba română în Basarabia 
2.Prof. dr. Theodor Codreanu – Limba română pe Golgota basarabeană
3.Conf. univ. Ala Sainenco – Unitatea imaginarului lingvistic în spațiul românesc (în baza structurilor asociative)
4.Prof. Gheorghe Simon – Eminescu: statornicie și neatârnare
5.Cercet. șt. Adina Hulubaș – Despre unitatea credințelor legate de jertfa zidirii la români
6.Prof. univ. Doina Modola – Dramaturgia lui Valeriu Anania

Dezbateri, comentarii, intervenții

Ora 18:15 – Sesiunea a IX-a – Moderator: acad. Alexandrina Cernov

1.Acad. Alexandrina Cernov – Personalitățile Unirii prezentate de Sextil Pușcariu în memoriile sale
2.Prof. univ. Viorica Moisuc – Marea Unire a Românilor din 1918 și interesele Marilor Puteri. Cazul Bucovina
3.Cercet. dr. Marian Olaru – Bucovina în timpul Primului Război Mondial. Aspecte ale vieții cotidiene
4.Cercet. dr. Valentin Fușcan – Memorialistica Primului Război Mondial – sursă a investigației istorice.
5.Drd. Delia Voicu – Diplomați români ai Marii Uniri
6.Lansare – Generația Marii Uniri a Românilor de la 1918. Repere istorice, coord. Viorica Moisuc. Prezintă: editor Odilia Roșianu
7.Vasile Asandei, jurist – Gânduri pentru următoarea sută de ani

Dezbateri, comentarii, intervenții

Ora 20:30 – Cuvinte de închidere a colocviului
Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților
Arhim. Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna
Acad. Ștefan Afloroaei, rectorul colocviului