Anul acesta este un an special pentru români și pentru Mănăstirea Putna, întrucât se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, respectiv de când mănăstirea, odată cu Bucovina, a revenit la sânul Țării Mame. Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna marchează această aniversare prin organizarea unei ediții speciale, a XXI-a, a Simpozionului internațional de istorie Colocviile Putnei, în perioada 11–15 iulie a.c, se arată într-un comunicat de presă primit pe adresa redacției.

Deschiderea simpozionului a avut loc la Mănăstirea Putna miercuri, 11 iulie, la ora 16.00. În cadrul festivității de deschidere din Sala Mare a Casei Domnești, domnul profesor Ștefan S. Gorovei a prezentat ultimele numere apărute din revista Analele Putnei, o ediție anastatică a cunoscutei lucrări publicate în anul 1905 de Preotul Dimitrie Dan, „Mânăstirea și comuna Putna” și volumul Pomelnicele Putnei a monahului Alexie Cojocaru.

La această ediție vor participa istorici de la Facultățile de Istorie din Iași și din București, de la Institutul de Istorie „N. Iorga” și Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” ale Academiei Române, de la Institutul Național al Patrimoniului, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu și de la alte instituții culturale din România și din străinătate.

Sesiunile de comunicări științifice se vor desfășura în zilele de miercuri, joi și sâmbătă la Mănăstirea Putna. Pe lângă teme legate de anul-centenar, acestea vor aborda subiecte specifice Colocviilor Putnei: epoca Sfântului Ștefan cel Mare, istoria Mănăstirii Putna și istoria mănăstirilor din Bucovina în perioada de ocupație austriacă. Dintre temele abordate menționăm: invocarea lui Ștefan cel Mare și a Mănăstirii Putna în discursul unionist din 1917–1918, stindardul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Zografu – Sfântul Munte Athos – în contextul anilor 1917–1918; între Prut și Nistru în secolul al XV-lea – gânduri de arheolog, ideea imperială în țările române, tributul Moldovei la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare, armele lui Ștefan cel Mare, preliminariile războiului moldo-polon (1497), un epitrahil de la Ștefan cel Mare regăsit la Atena, iconografii cu caracter trinitar în pictura murală din Moldova în secolele XV–XVI, școlile de broderie și de muzică ale Mănăstirii Putna, statutul monahilor în Moldova medievală etc.

 

Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui. 

Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București douăzeci de ediții de comunicări științifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775–1918), începând cu ediția a IX-a, Simpozionul Colocviile Putnei cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.