"JURNALUL BUCURIEI ŞI AL FERICIRII ÎNTR-O SINGURĂ FLOARE DIN ASFALT: ALEXANDRA SVET

Mare este Dumnezeu!

Sunt o persoană bucuroasă şi fericită în acelaşi timp. Am întâlnit în viaţă multe persoane, pline de har şi de cultură. În al doilea rând am reuşit să citesc multe cărţi ziditoare de suflet care m-au umplut de iubire sfântă cum este şi această scriere: „Floarea din asfalt”.

Întâlnirea mea ca elev seminarist cu monahul Nicolae Steinhardt de la Rohia – un sacerdot al culturii enciclopedice, a fost un moment de neuitat, plin de lumină, care mi-a trasat drumul vieţii. Dumnealui, în momente tainice, mi-a încredinţat cel mai preţios testament literar spre păstrare în regimul comunist: „Jurnalul fericirii”, care este o sinteză a literaturii universale şi mărturisirea de credinţă a acestui monah cu aură de sfânt. Asemenea unei albine harnice, a adunat nectarul spiritului uman universal din care a creat o capodoperă literară de toată admiraţia.

În acelaşi stil şi cu aceeaşi măiestrie literară a reuşit şi Alexandra Svet să scrie această monumentală lucrare: „Floarea din asfalt”, în care a pus tot universul inimii sale în care se ascund tainic marile biblioteci din care şi-a hrănit sufletul ei tânăr şi înfometat după „Pâinea vieţii” care este Iisus Hristos – „Apa cea vie”.

Întâlnirea mea cu Alexandra Svet „în duh” prin intermediul acestui manuscris literar pe care l-am citit pe nerăsuflate, m-a făcut să fiu fericit şi plin de bucurie sfântă. Slavă bunului Dumnezeu că mai sunt încă tineri inimoşi, plini de credinţă şi de cultură în ţara noastră – România! Dumnezeu a înzestrat-o pe Alexandra cu o memorie uimitoare şi cu mult har scriitoricesc, care te fascinează până la lacrimi. Scrisul ei este ca o poezie vie ce curge năvalnic din fiinţa ei. Toate cuvintele ei scrise sunt bine rânduite şi cu mare rezonanţă muzicală. Atunci când îl ascultam pe părintele meu duhovnic, Galeriu Constantin de la Facultatea de Teologie din Bucuresti, la cursurile universitare sau la predica pe care o rostea de obicei la biserica „Sf.Silvestru”, mă cucerea chiar şi cu un singur cuvânt rostit de dumnealui din adâncul sufletului: „Amin”. Orice cuvânt rostit de părintele avea rezonanţă cosmică, vibra totul în jurul lui.

Aşa se întâmplă acum cu mine când citesc acest manuscris incendiar al Alexandrei Svet. Fiecare cuvânt este plin de har, de lumină.

Totul este numai inspiraţie venită de sus. Pune multă dragoste în tot ce scrie. Ea scrie cu inima pe care raţiunea o luminează mereu. Are o gândire profundă, matură. La anii ei plini de tinereţe manifestă multă înţelepciune, ca o persoană vârstnică. În această carte, autoarea se spovedeşte ca la duhovnic. O scriere plină de sinceritate, cu durerile ei dar şi cu bucuriile credinţei care au rodit în inima ei. Are un stil literar diversificat: eseu, poezie, critică, fişe de observaţie, scrisori, gânduri care se ridică ca firele de iarbă din pământul bătătorit.

Alexandra este un suflet puternic ancorat în realitatea pe care o trăieşte din plin. Asemenea martirilor şi mărturisitorilor din temniţele comuniste pe care-i adoră, şi-a croit în viaţă un drum al curajului şi al demnităţii. Şi-a înţeles rostul vieţii aici pe pământ: să iradieze bucuria credinţei.

Ea trăieşte viaţa cu iubire între două altare sfinte: Biserica şi Patria. Inima ei este România. Viaţa ei este pentru România. Pe toţi din diaspora îi cheamă să vină în România, care înseamnă: OM ÎN RAI, vorba monahului Steinhardt Nicolae.

A cutreierat lumea întreagă de la un capăt la celălalt, prin multe continente a călătorit, dar de fiecare dată a ales să se întoarcă şi să aştepte Parusia Domnului Iisus Hristos în România.

Pentru ea România înseamnă Dacia, adică suntem D'aici. Buneii noştri sunt dacii, despre care Herodot spunea că : „sunt cei mai viteji şi cred în nemurire”.

Alexandra Svet are ochii înlăcrimaţi pentru cea mai dragă copilă a Patriei noastre mamă – Basarabia – pământ românesc, luat cu japca de către turci pe care l-au făcut cadou ruşilor cu de la ei putere în urmă cu două sute de ani.

Autoarea acestei cărţi este ca o candelă aprinsă de iubire sfântă. Ţine mult la tradiţiile sfinte ale neamului nostru românesc. Prin tot ceea ce a scris şi vorbeşte pretutindeni, se străduieşte să facă o trezvie a spiritului românesc, o redeşteptare naţională. Împreună aşteptăm cu nerăbdare o generaţie de adevăraţi români care să schimbe în bine politica românească.

Agenturile străine bine deghizate s-au înfiltrat peste tot ca să distrugă tot ce are sufletul românesc mai frumos în el. Miza luptei este ortodoxia poporului român.

Alexandra Svet este convinsă că România va renaşte ca pasărea Phoenix din propria cenuşă. Există multe resurse spirituale şi naţionale. Iubirea ortodoxiei este puternică. Acesta este crezul ei. Totul prin credinţă şi cultură.

Jurnalul ei „Floarea din asfalt” ne bucură sufleteşte foarte mult. O binecuvântăm în acest demers literar de mare perspectivă. Dinamismul acestor scriitori tineri creştini care-l mărturisesc cu putere pe Hristos, ne dă mari speranţe că neamul românesc nu va dispărea din istorie.

Hristos a înviat!

Mare este Dumnezeu!"