ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Sâmbătă, 15 august, și duminică, 16 august 2015, în zile de mare praznic împărătesc, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, Maramureșul revine în centrul atenției cu cea de-a șasea ediție a evenimentului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", un festival de cultură, muzică și joc tradițional, ce va avea loc în comuna Săpânța.

Încă de la prima ediție, din anul 2010, proiectul a reușit să pună sub lumina reflectoarelor cultura vie a satului românesc. 

Dacă în anii trecuți au avut loc concerte inedite în Cimitrul Vesel, pe muzica compozitorului irlandez Shaun Davey, sau s-a mers pe „drumurile lui Leșe”, anul acesta este momentul ca Săpânța să strălucească, după cum a mărturisit Peter Hurley.  
 
Toată suflarea săpânțeană, de la mic la mare, va participa la acest festival. Meșterițele populare vor crea și vor comercializa celebrele zgărdane și trăistuțe maramureșene și toate femeile vor găti cât e ziua de lungă pe o pajiște produse tradiționale după rețete străvechi cu care îi vor omeni pe turiști, potrivit romanialibera.ro.

„Drumul Lung spre Cimitirul Vesel" are, în acest an, invitaţi de seamă. Gheorghe Turda, Grupul Iza şi invitatul special Mircea Florian vor încânta urechile participanţilor.

În fiecare dintre cele două zile de festival, vor avea loc ateliere şi workshop-uri de meşteşurgărit. Dumitru Pop Tincu, urmaş al celebrului Stan Ion Pătraş, creatorul crucilor din Cimitirul Vesel, va îndruma turiștii în conceperea faimoaselor cruci, iar Vasi Poştaşul va vorbi despre muzica tradiţională. La rândul lui, faimosul Moș Pupăză va crea un imens fus cu zurgălăi.

Meșterii populari vor dezvălui celor curioși secretele olăritului, al cioplitului în lemn, al fabricării de opinci și al cusutului de ii. Aceştia vor putea fi găsiţi la standurile vegheate de fusul înalt de cinci metri, creație a lui Moș Pupăză.  Artiștii, lăutarii și tarafurile care vor participa  la eveniment vor cânta doar muzică tradițională din Maramureș animând atmosfera și încurajând oamenii să iasă la joc.

„Mai ales când plecăm în vacanță, mulți dintre noi suntem vânători de experiențe speciale, unice. Cred că un astfel de moment se coace în Săpânța, în zilele de 15 și 16 august. Pentru oricine simte ­nevoia unei injecții concentrate de autentic – și mă refer aici mai a ales la cei care trăiesc în orașele mari - pelerinajul la Săpânța îi va răsplăti din plin", spune Peter Hurley.

„În fiecare an de Sfântă Mărie am amplasat o piatră de hotar, o bornă, în promovarea satului românesc. Sunt așa de încântat de conceptul nostru de anul acesta! Simt că ar putea să fie cel mai frumos dintre toate, pentru că sărbătorim esența satului în sine. Construim o scenografie în care elementele autentice sunt îmbinate într-un singur concept fermecător. Săpânța e un sat viu, un fenomen complex! Acest fenomen poate fi trăit doar vizitându-l. Esența nu poate fi transpusă pe scena unui oraș sau în ­străinătate. Magia satului se simte doar aici, pe pământul lui. Anul acesta, sărbătorim această creație multimilenară: satul carpatic autentic", mai zice Peter.

Trebuie spus că oricine poate veni în acel weekend la Săpânța. Ba chiar, cu cât mai mulți cu atât va fi mai vesel. Vor fi organizate curse speciale de autocare din București (prețul ­dus-întors este de doar 80 de lei), Cluj și Baia Mare. Pentru cei ce vin cu cortul, camparea va fi gratuită, iar pentru restul de turiști vor fi pregătite moduri inedite de cazare. Cei ce vor ­dori o experiență țărănească autentică, de pildă, vor putea dormi în căpițe de fân unde li se vor amenaja paturi speciale.

Pentru cei ce vor să dea o raită prin împrejurimi vor fi puse la dispoziție biciclete.

Și fiindcă festivalul se ­petrece în zi de mare sărbătoare, credincioșii pot participa la Prohodul Maicii Domnului în ­seara de 14 august și la Sfânta Liturghie de pe 15, având șansa să vadă cum în Maramureș, la zilele de praznic, toată ­suflarea poartă cu mândrie portul popular.