„Bucureştiul a fost întotdeauna un oraş foarte vesel, foarte zgomotos, în care veşnic s-au întâmplat nişte lucruri”, spune Georgeta Filitti, istoric.

Cosmopolit, pitoresc şi fermecător. Acesta era Bucureştiul în trecut. Câteva clădiri de referinţă, construite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de arhitecţi cu renume, au fost readuse la viaţă, printr-o muncă migăloasă şi investiţii uriaşe.

Primul hotel construit pe actualul bulevard Elisabeta a avut nevoie de 10 ani pentru restaurare şi o investiţie de 10 milioane de euro.

 

„În momentul în care am intrat pentru prima dată în sală, cred că existau patru sau cinci becuri, care iluminau un spaţiu tern, brun, închis, gri”, îşi aminteşte Iulian Olteanu, restaurator.

Câteva sute de metri mai încolo, pe Calea Victoriei, un alt vechi hotel a renăscut.

„Toate normativele ne indicau, dar nu era nevoie de normative ca să ne dăm seama că nişte tavane fără grosimea de placă necesară, fără zidurile toate, nu o să mai reziste la nişte cutremure. Şi atunci am zis: ori o facem, ori n-o facem”, a spus Daniela Mirea, arhitect.

Un alt proiect de restaurare remarcabil din centrul Capitalei este Palatul Chrissoveloni, supranumit „Caruselul luminii”. O construcţie îndrăzneaţă a arhitectului şi inginerului Nicoale Cuţarida. Clădirea a început să decadă imediat după 1989. A stat închisă aproape 25 de ani, în ruină, până când moştenitorul familiei a reuşit să intre în posesia ei şi să înceapă renovarea.

„Tot farmecul acestei clădiri e să vina omul să recunoască ceva din trecut, să fie un pod cu trecutul”, spune Jean Chrissoveloni, moştenitorul familiei.

„E o clădire de care cred că toată lumea care intră aici se îndrăgosteşte. Şi nici eu n-am facut excepţie”, spune Georgeta Gabrea, arhitect restaurator.

Restaurări spectaculoase, poveştile clădirilor care au dus faima Bucureştilor de altădată, dar şi despre oamenii vizionari care au reconstruit nu doar ziduri, ci şi o adevărată epocă - duminică, de la 17.30, la Digi24.