Cea de-a XXIII-a ediție a simpozionului internațional de istorie Colocviile Putnei, organizat de Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna, se va deschide duminică, 8 septembrie, ora 18:00, la Mănăstirea Putna, în prezența ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, arată organizatorii într-un comunicat trimis redacției ActiveNews.

Și ediția din acest an a simpozionului se anunță a fi una bogată în conținut, cu nu mai puțin de 35 de comunicări științifice. Vor participa profesori de istorie și cercetători din S.U.A., Rusia, Bulgaria, R. Moldova și România. Din țară vor participa istorici de la Institutul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea din București, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu ș.a. 

Subiectele prezentate în cadrul Colocviului sunt inedite: confruntările Veneției și  Moldovei cu Imperiul Otoman; necropole medievale; tradiții artistice bizantine în broderiile moldovenești; depozite în domnia lui Ștefan cel Mare; pârcălabii de Neamț din vremea lui Ștefan cel Mare; războiul anti-otoman și preliminariile păcii moldo-polone (1499); frescele de la Sf. Gheorghe din Hârlău și cea de-a doua fază a picturii murale din Moldova lui Ștefan cel Mare; noi izvoare privitoare la exportul de cereale ale țărilor române în secolul al XV-lea; două manuscrise muzicale din secolul al XV-lea, care au aparținut Mănăstirii Putna, descoperite în arhivele Muzeului de Stat de Istorie de la Kremlin; un Panaghiar de la Ștefan Tomșa pentru Mănăstirea Solca; tensiuni diplomatice moldo-ruse în jurul unor icoane de secol XVII; Putna și Moscova în ultimii ani din viața Mitropolitului Dosoftei al Moldovei; Cuviosul Teodosie de la Maniava și Școala Muzicală de la Putna; pagini de istorie bisericească mai puțin cunoscute din primii ani ai stăpânirii austriece în nordul Moldovei; o scrisoare a ieroschimonahului Sila de la Sihăstria Putnei; un meșter argintar din secolul al XVIII-lea, monahul Rafail de la Putna; viața economică a Mănăstirii Putna în secolul al XVIII-lea; despre „pierzătoriul foc” de la Mănăstirea Sucevița (1831); problema bunurilor de patrimoniu luate de austrieci de la Mănăstirea Putna și de la celelalte mănăstiri din Bucovina în contextul Conferinței de Pace din 1919; dimensiunile personalității lui Ștefan cel Mare reflectate în manualele școlare de istorie din Republica Moldova (1990-2013) ș. a.

Și în acest an, în cadrul Colocviilor Putnei, se va organiza o secțiune specială dedicată istoriei Mănăstirii Dragomirna. Această secțiune va avea loc în ziua de marți, 10 septembrie, la Mănăstirea Dragomirna, începând cu orele 9:30. Printre titlurile acestei secțiuni se regăsesc: Mitropolitul Anastasie Crimca și literatura și cultura medievală bulgară; un manuscris necunoscut al „școlii” lui Crimca păstrat la Sinai; tezaurul de legende și povestiri al Mănăstirii Dragomirna; manuscrisele înstrăinate ale Mitropolitului Anastasie Crimca – Psaltirea nr. 109 de la Biblioteca Muzeului de Istorie din Moscova.

Colocviul se va încheia miercuri, 11 septembrie, la Mănăstirea Putna, când vor fi susținute ultimele comunicări, în două sesiuni: una dimineață, începând cu ora 9:00, și cealaltă după-amiază, începând cu ora 16:00.

Detalii despre Colocviile Putnei, ediția a XXIII-a, se găsesc pe pagina de internet a Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna. Acesta a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
 
În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului românilor și care să impulsioneze cercetarea lui. 

Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București douăzeci și două de ediții de comunicări științifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775–1918), începând cu ediția a IX-a, Simpozionul Colocviile Putnei cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.





Dragă cititorule,
dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm ceva.

De peste 5 ani, ActiveNews este vocea pe care sute de mii de români o primesc în fiecare zi, dar care în același timp fisurează stabilimentul politic și economic care dorește să supună și România.

ActiveNews este un site independent din punct de vedere editorial, ceea ce înseamnă că ne stabilim singuri prioritățile și strategia. Jurnalismul nostru este liber de influențe comerciale și nu este influențat de către moguli, milionari sau acționari.

Nimeni nu-l editează pe editorul nostru. Nimeni nu ne direcționează opiniile.

Aceste aspecte sunt de o importanță critică într-o țară în care mass-media corporatistă face legea. Într-o Românie în care interesele economice ale marilor jucători dictează reacția presei, și nu interesul pe termen lung al acestui popor.

ActiveNews este singurul loc din .ro unde ați putut citi despre fapte și oameni care altfel nu ar fi apărut niciodată pe piața media din România. Știi bine asta.

Am câștigat împreună multe bătălii, văzute și nevăzute, dar Țara are nevoie de mai mult decât simpla noastră supraviețuire. Țara Noastră are nevoie de jurnalism curat, scris cu gândul la valorile pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Țara noastră are nevoie de curaj pentru a expune impostura și trădarea, iar pentru asta e nevoie de informație. Informație, nu diversiune sau divertisment.

Implică-te Susține ActiveNews