În viață, de multe ori, noi oamenii, formulăm întrebări greșite și așteptăm răspunsuri adevărate. Așa s-a întâmplat și cu Pilat, care L-a întrebat pe Hristos: „Ce este adevărul?” și, nu a primit niciun răspuns. Iisus Hristos nu a vrut să răspundă la o întrebare greșită. Dacă Pilat i-ar fi pus întrebarea dreaptă: „Cine este Adevărul?”, ar fi primit răspuns: „Eu sunt Adevărul”. Domnul Iisus Hristos i-ar fi zis ceea ce a spus, de fapt, mai înainte și ucenicilor: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (Ioan. 14, 6).

În primul rând, Iisus ne este prezentat în Noul Testament ca fiind un om simplu, fiul unui tâmplar pe nume Iosif, născut în Betleem, și al Mariei, fata încredințată de mică, de către părinții ei, Ioachim și Ana, la templu. Omul acesta s-a căsători și a avut fii și fiice: patru băieți și două fete. Băieții se numeau Iuda, Ioset, Iacob și Simeon, iar fetele: Lisia și Lidia. Tot din Evanghelie aflăm faptul că nevasta lui Iosif a murit, lăsând în urma ei un băiat, pe Iacob, de vârstă fragedă. Iosif era un om drept și lăuda pe Dumnezeu în tot ce făcea. Își câștiga pâinea din lucrul mâinilor sale, cum stă scris în Legea lui Moise. În casa tatălui său, Iisus învață tâmplăria, devenind cu fiecare zi tot mai priceput în ceea ce făcea ți tot mai înțelept, așa că la vârsta de 12 ani, el predică la templu.

În al doilea rând, aflăm din Evanghelie că la vârsta de 30 de ani primește o misiune de la Dumnezeu, aceea de propovăduire a credinței la întreaga omenire: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape” (Matei 3, 2). Își i-a în ajutor spre propovăduire doisprezece apostoli și, cu timpul, numărul ucenicilor va ajunge la șaptezeci. Împarte harisme și sfințenie printre apostoli și ucenici, face minuni, vindecă pe cei bolnavi, îmbracă pe cei goi, mustră pe cei bogați, mângâie pe cei săraci, învie morți etc. Se declară în fața Sinedriului, în fața lui Pilat și în fața apostolilor ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Este trădat de Iuda, apostolul său, prins, bătut, chinuit și, în cele din urmă, judecat și condamnat la moarte prin răstignire pe cruce. Iisus Hristos moare, este înmormântat, dar așa cum El a profețit, a înviat a treia zi, urcându-se la Ceruri, în dreapta Tatălui Ceresc. Iisus Hristos a murit pe cruce pentru iertarea păcatelor tuturor oamenilor.

Apoi, Iisus Hristos ne spune: „Eu sunt Adevărul!”. Aflăm, așadar că Adevărul nu este un gând, nu este o vorbă, nu este o legătură între lucruri, nu este o lege. Adevărul este Ființă. Adevărul este ceea ce este veșnic același. Nimic nu este veșnic același și neschimbat și întocmai sieși, fără numai Adevărul.

Adevărul este putere dătătoare de viață, care la toate dă viață. Adevărul este Ființă care cuprinde toate ființele. Adevărul este precum aerul, dar nu este aerul în care înoată toate ființele, este precum lumina, dar nu este lumina, în care strălucesc toate ființele în cer și pe pământ.

Iisus Hristos este prefigurat și în Vechiul Testament: „fără mamă, fără tată, fără spiță de neam, nu are nici început și nici sfârșit, care a fost asemănat cu Dumnezeu, care este preot în veac în felul lui Melchisedec”. Iisus Hristos este Împăratul împăraților, Domnul domnitorilor, Învățătorul învățătorilor, Împăratul păcii, Adevărul, Dreptatea, Bun și Blând, Înțelept, Sfânt, Fiul lui Dumnezeu etc.

Iisus Hristos este Dumnezeu.

Hristos a înviat!