Unul dintre cele trei subiecte „ardente” pentru bucureșteni, în opinia lui Nicușor Dan, mai nou candidat la primăria Bucureștiului, sunt „banii pentru biserici”. Nicușor Dan crede că acest subiect trebuie să se numere printre cele „cinci întrebări importante” pe care le va adresa bucureștenilor. Și că „dacă bucureștenii spun că nu vor, nu dăm”.

Păi cum rămâne, domnule Nicușor Dan, cu faptul că orice inițiativă sau proiect al Primăriei trebuie să pornească de la nevoile reale ale populației? Un studiu publicat chiar astăzi arată că 50% dintre români participă la slujba religioasă cel puțin o dată pe lună. Hai să luăm un exemplu la întâmplare, din București. Cartierul Militari pe care îl cunosc bine are aproape 200.000 de locuitori. Aveți idee câte biserici ortodoxe se află în Militari? Exact: TREI. Câți oameni ne înghesuim într-o biserică, la liturghie? 500? Hai, 1000? Dacă 100.000 de oameni participă cel puțin o dată pe lună la slujbă, înseamnă că măcar 20.000 participă săptămânal. Iar dacă pentru cei 20.000 cartierul are 3 biserici a câte 1000 de locuri (să zicem), asta rezultă că avem o nevoie neacoperită pentru cel puțin 17.000 de oameni, sau 17 biserici. Așadar, nu de aici ar trebui pornită judecata, de la nevoile reale ale oamenilor?

Apoi cum rămâne, domnule Nicușor Dan, cu istoria? V-am admirat când v-ați arătat un apărător al caselor și clădirilor de patrimoniu, și implicit al istoriei. Însă istoria ne spune că, prin secularizarea averilor mânăstirești făcută de Cuza, și mai târziu prin prigoana comunistă, desființarea unor mănăstiri și din nou confiscarea unei părți din averile cultelor, Biserica a rămas cu foarte puține surse de venit. De unde să se construiască noi biserici, și cum să se acopere aceste nevoi ale populației? Dacă nu există surse din care să vină banii pentru aceste construcții și ctitorii? Vorbim, încă o dată, de nevoi reale ale unor oameni, confirmate statistic.

În sfârșit, cum rămâne, domnule Nicușor Dan, cu faptul că ați părăsit USR-ul pentru direcția foarte „progresistă” pe care și-a asumat-o acesta? Iarăși, v-am apreciat pentru gestul de atunci, poate tardiv, dar care mi s-a părut că reflectă o anume demnitate. Și acum reluați, în capul agendei dvs., o variațiune pe tema troțkist-leninistă „să tăiem banii de la biserici”, „vrem spitale, nu catedrale”?

Mă întreb, în final, și cum își imaginează Nicușor Dan că va candia împotriva USR și PNL. Venind cu exact același tip de discurs cu care sigur-sigur va veni candidatul USR. Și cu care posibil să vină și candidatul PNL, ba poate chiar și cel al PSD „reformat” în USR 2.

LE: Înțeleg că există și anumite discuții în sensul în care Nicușor Dan ar putea să fie candidatul USR la alegerile pentru Primăria Capitalei. Caz în care aceste declarații și mai ales așezarea chestiunii finanțării Bisericii printre subiectele prioritare pot fi văzute ca o tatonare în această direcție. Însă atunci de ce s-a mai despărțit Nicușor Dan de USR? Există sau nu o diferență de viziune între Nicușor Dan și partidul pe care l-a fondat? Și e deranjat, în vreun fel, Nciușor Dan de poziționarea clară pe linia „progresistă” pe care a votat-o și apoi a demonstrat-o „fără a precupeți nici un efort” partidul?