De curând a ieșit de sub tipar volumul „Poezia creștină în prima jumătate a secolului al XX-lea. Orașul Călan”, prefață de Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula și Paul Aretzu, Editura Stef, Iași, 2016.

Volumul de față reprezintă atât o incursiune în istoria literaturii creștine pe acest mealeag, cât și o antologie de versuri religioase, cu specificația că cercetarea vine în întimpinarea unei mai ample lucrări de istorie a literaturii în localitatea Călan, de la origini până în prezent.

Cum se va observa din conținut, cartea este într-o strânsă unitate cu spațiul teologic din Sibiu, oraș de care sunt atașați trei dintre poeții asupra cărora mă aplec, dar și de elite intelectuale ca Nicolae Iordan, care a fost învățător mai mulți ani în satul Batiz. Localitate unde a pus bazele unei biblioteci scolare moderne în primul deceniu al secolului XX și a încurajat activități culturale, inclusiv cu caracter religios. După cel de-al doilea deceniu al secolului XX, Nicolae Iordan a deținut calitatea de președinte al Cercului Cultural Sibiu.

Patru dintre creațiile prezentate în secțiunea Antologie sunt colinde culese la începutul secolului al XX-lea, publicate și de reputatul folclorist, teolog și pedagog Alexiu Viciu, culese de N. Georgescu din satul natal al criticului, istoric literar, editor, Romul Munteanu și al îndrăgitei interprete de muzică populară Mariana Anghel, Călanul Mic. O altă colindă este culeasă de etnograful Constantin Clemende de la Pârlojan Margareta, Nădăștia de Sus, Călan. Celelalte poezii reprezintă creații ale lui Gheorghe Muntean, misionar de prim rang al mișcării Oastei Domnului din primii ani ai fondării ei, autor al volumului Isus ne îmbie crucea, publicat în 1935 la tipografia preotului Iosif Trifa, cu sprijinul direct al acestuia; Opriș Ioan, deținut politic din cauza convingerilor religioase, călugăr, foarte apropiat de același teolog, care l-a invitat la el în Sibiu, unde a lucrat pentru librăria Oastea Domnului; Maria Petresc, creștină din Batiz; Mihail Gagea, originar din județul Bistrița, decedat în 1977 la Streisângeorgiu, Călan.

Lansarea va urma să aibă loc în primăvara anului 2017, cu atât mai mult că se împlinesc 235, respectiv  257 ani de când au fost canonizați doi dintre preoții din satele care compun localitatea și fiul altuia.

Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, „Despre sufletul poetic al Călanului”, în prefața volumului „Poezia creștină în prima jumătate a secolului al XX-lea. Orașul Călan”

Credem teologiei ce ne spune că fiecărei cetăți Dumnezeu i-a pus de strajă un Înger. Un freamăt de lumină îl însoțește și din strălucirea acestuia se naște poezia cetății. Un soi de cânt antifonic în Liturghia ce ține în pomenire neamul cetății aceleia, frumusețea și viața ei. De aceea poezia de vibrație creștină a unor oameni din cetatea Călanului, la veacul XX, antalogată minunat de Daniel Lăcătuș, vine să contureze viața spirituală, respirația întru cuvânt a unei așezări prea ades conturată ca un ghetto proletar.

După ce ne lămurește asupra contextului istoric și social în care izvorăsc spre noi poeziile ce le veți citi, Daniel Lăcătuș ne oferă, miridă cu miridă, poemele creștine ale lui Gheorghe Muntean, N. Georgescu, Pârlojan Margareta, Ioan Opriș, Maria Petresc și Mihail Gagea. Veți descoperi colinde publicate de reputatul folclorist, teolog și pedagog Alexiu Viciu, culese de N. Georgescu din satul natal al lui Romul Munteanu și al îndrăgitei interprete de muzică populară Mariana Anghel, Călanul Mic. Curate și limpezi ca zorii Betleemului.

Din această lumină de zi neînserată, cum deseori numim Împărăția lui Dumnezu, se vor naște și poeziile celelalte, ale poeților mucenici (Ioan Opriș) și mărturisitori fără teamă ai Evangheliei lui Hristos (Maria Petresc, din Batiz). Legate de lucrarea Oastei Domnului, la limita influenței poemelor minunatului Traian Dorz, textele aduc un plus de cunoaștere lucrării de Har pe care teologia populară a adus-o teologiei românești. Excelentele punctări istorice și documentaristice realizate de autorul lucrării, privind istoricul lucrării Oastei Domnului în zona Călan și motivele biblice în poezia lui Gheorghe Muntean evidențeză un ethos cultural dinamic, greu replicabil astăzi.

Citim, uneori, să nu uităm. Lucrarea de față este un astfel de stick de memorie, o încercare de a developa din retina timpului fragmentul de viață poetică a unei secunde astrale. Pioase și cert impregnate de cultura emoției timpului, textele pe care le veți descifra păreau uitate. Din firul lecturii de odinioară, autorul toarce borangicul aducerii înainte, ca o nouă țesătură de lumină a ștergurei de cuvânt ce îmbrățișează icoana lui Iisus Hristos. Din înaltul Cerului ei, poeții întru Cuvânt, privesc peste umărul nostru de cititor. Și se oglindesc în cuvinte, în fraze de noimă creștină. Ca o ectenie fără sfârșit