ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Editura Contra Mundum a publicat recent două noi volume de eseuri conservatoare în colecția „Reacționarii”, care a debutat anul trecut cu succesul de public „Dacă Dumnezeu nu ar exista” de G.K. Chesterton.

Cele două cărți sunt „Evul Întunecat, Noua Moralitate” de Joseph Sobran și „Cultura noastră: ce a mai rămas din ea” de Theodore Dalrymple. Autorii, traduși pentru prima oară în română, reprezintă două dintre numele grele ale peisajului conservator occidental dar nu numai. 
 
Joseph Sobran a fost apreciat aproape unanim spațiul publicisticii politice americane ca fiind cel mai mare eseist pe care l-a dat SUA. „Practic în fiecare text de-al său pe care îl citesc, măcar o dată mă opresc, citesc din nou o propoziție sau un paragraf, după care bodogănesc: Cât mi-ar plăcea să fiu și eu în stare să scriu așa!”, mărturisea Robert Higgs, profesor și istoric al economiei, visiting professor la Oxford University și Stanford University, în timp ce Ann Coulter, o comentatoare politică vedetă, afirma fără ocolișuri: „Cel mai bun scriitor al generației noastre. Chestertonul vremurilor noastre. Multe din aforismele sale erau atât de captivante încât toată lumea le repetă acum fără să-și dea seama de unde provin”. 

Stilul în care scrie Sobran era captivant, accesibil, succint și profund. Subiecte care ar necesita în mod normal pagini întregi erau tranșate cu o precizie și o economie de mijloace rar înâlnită. 

Dar desigur că la Sobran nu te atrage doar „simțul nemaiîntâlnit al limbajului” (Paul Gottfried) ci poate mai ales curajul cu care a ales să se ia la trântă cu aproape toți idolii decandeței moderne. Culegerea de eseuri apărută la editura Contra Mundum depunde o mărturie consistentă despre această virtute a regretatului scriitor american. Corectitudinea politică și toate temele pe care aceasta le-a apropiat și le-a sanctificat (homosexualitatea, transsexualismul, multiculturalismul, progresismul, șamd.) sunt atacate fără niciun fel de rezervă, dar cu multă ironie, istețime și umor, așa cum te aștepți de la un autor care îl descria pe Hugh Hefner drept „cel mai mare procesator de carne”.
 

Theodore Dalrymple este un nume celebru în spațiul anglo-saxon acolo unde eseurile sale, care combină o erudiție fascinantă, intuiții geniale provenite din experiența sa clinică (Dalrymple a lucrat zeci de ani ca medic psihiatru într-o închisoare), și amintirea unor călătorii în cele mai insolite și periculoase locuri ale planetei, au apărut în cele mai prestigioase reviste și publicații.

„Cultura noastră: ce a mai rămas din ea”, reprezintă o mostră perfectă din toate aceste trăsături care îl definesc pe Dalrymple. Cititorul român va descoperi un autor care navighează fără complexe, dar cu o inteligență scăpărătoare, printre teme sociale și culturale contemporane, dar care au o relevanță mai adâncă decât fascinația trecătoare a prezentului. 

Măiestria absolută a lui Dalrymple constă în a trasa legăturile necesare între  decadența ubicuă a modernității noastre și curentele intelectuale care au inspirit-o. Astfel, cititorul va descoperi, de pildă, care este legătura între fetițele care își încep viața sexuală la 12 ani și nume precum Margaret Mead, Havelock Ellis sau John Money, „părintele” educației despre gen și autorul unor experimente pe copii de-a dreptul diabolice. Sau de ce vulgaritatea și nihilismul artistic fac întotdeauna casa bună, mai ales sub patronajul  unor magnați ai publicității precum Charles Saatchi. Sau, în fine, de ce nume diverse dar sacre precum Virgina Woolf, D.H. Lawrence, Joan Miro sau Karl Marx reprezintă de foarte multe ori o poartă larg deschisă spre barbarie culturală, morală și sentimentală.

Totuși, „Cultura noastră: ce a mai rămas din ea” nu este nici pe departe doar o ieremiadă despre decadența vremurilor noastre, ci Dalrymple propune borne culturale, selectate din ceea ce are mai bun civilizația occidentală. În această carte eroii săi sunt Shakespeare, Turgheniev, Mary Cassatt, Gillray și alții, o colecție insolită dar robustă de instituții culturale. Poate că mai important decât înșiruirea de autori este, însă, că Dalrymple ne ajută să descifrăm prin colecția sa de eseuri profilul unei culturi cu adevărat sănătoase, despre care oricine ar trebui să știe că se află la rădăcina unei politici sănătoase.