ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Prozatorul Emil Gârleanu s-a născut la Iași, la 5 ianuarie 1878. Este fiul colonelului Emanoil Gârleanu și al Pulcheriei, născută Antipa

În 1889 a început studiile liceale la Iași, însă după primele trei clase alege Școala Fiilor de Militari, tot la Iași. La scurt timp, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, devenind, în 1898, sublocotenent de infanterie în Regimentul 13 ''Ștefan cel Mare'', potrivit ''Dicționarului Scriitorilor Români'' (Ed. Fundației Culturale Române, București, 1998), după cum amintește azi Agerpres într-un material documentar despre personalitățile românești:

În 1900, devine student la Facultatea de Litere a universității ieșene, fără să urmeze cursurile.

Adept al mișcării sămănătoriste, a debutat literar în revista ieșeană ''Arhiva'' (1900), cu poezia ''Iubitei'' și cu schița ''Dragul mamei'', semnate cu pseudonimul Emilgar pentru a nu fi recunoscut de superiori, notează emilgarleanu.ro.

A devenit redactor la revista sămănătoristă ''Făt-Frumos'' (pe care a editat-o în colaborare, 1904-1905), a mai colaborat la reviste ca ''Luceafărul'', ''Albina'', ''Neamul românesc'', ''Convorbiri literare'', ''Convorbiri critice'', semnând și cu pseudonime.


A debutat editorial cu volumul ''Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni'' (1905), urmat de ''Nucul lui Odobac'' (1910), ''Cea dintâi durere'' (1907), ''1877 - schițe de război'' (1908) ș.a.

Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu o reprezintă poemele în proză cuprinse în volumul ''Din lumea celor cari nu cuvântă''. A fost publicată în 1910, la București. Textele cuprinse în volum pot fi caracterizate drept poeme în proză naturiste, pline de lirism, duioșie și ironie blândă, în care sunt descrise întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor sau plantelor. Textul are un ușor aer moralizator, intenția autorului fiind atât de a-i face pe cei mici să îndrăgească ființele necuvântătoare, dar și să învețe să evite unele din pericolele în care Gârleanu își imaginează simpaticele personaje. Câteva dintre povestirile adunate în "Din lumea celor cari nu cuvântă" sunt: "Când stăpânul nu-i acasă!", "Grivei", "Musculița", "Gândăcelul", "În curtea mea".

Alături de poeții Cincinat Pavelescu (care va deveni primul președinte al noii Societăți, 1908-1909), Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel, în aprilie 1908 a pus bazele Societății Scriitorilor Români prin convocarea, la 28 aprilie, a unei adunări a scriitorilor bucureșteni, la care au participat și scriitori din provincie. La primul Congres al scriitorilor, din 3 septembrie 1909, Emil Gârleanu a fost ales secretar al Societății Scriitorilor Români, alături de Mihail Sadoveanu - președinte, și de D. Anghel - vicepreședinte. Între anii 1911 și 1912, a fost președintele Societății.

Ca director al Teatrului Național din Craiova (1911-1914), a contribuit semnificativ și la realizarea filmului ''Cetatea Neamțului'' (1913), ale cărui scenariu și regie le-a semnat.

A îngrijit ediții de popularizare din opera lui Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Creangă, Mihail Kogălniceanu sau Costache Negri. S-a remarcat și prin traduceri din Maupassant, Alphonse Daudet ș.a.

Emil Gârleanu s-a stins din viață la doar 36 de ani, la 2 iulie 1914, la București. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București, se amintește pe emilgarleanu.ro.

(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)