ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Se împlinesc nouă ani de la trecerea marelui poet într-o lume mai bună.

Grigore Vieru rămâne poetul întregii Moldove, din Carpați pân’ la Nistru și din Hotin până la Mare. Sensibilitatea și profunzimea versurilor sale sunt pe deplin compatibile cu spiritul și judecata creatorilor de frumos moldoveni, precum Eminescu, Enescu, Ciprian Porumbescu, Iorga și alții.

Cu puține cuvinte, dar mult chibzuite, în versuri șlefuite cu multă migală, asemenea unui sculptor , poetul a exprimat trăiri și cugetări mari cât universul uman. În poezia sa, sacrul este exprimat cu simplitate. O simplitate limpede ca sufletul omului absolvit de patimile lumești. 

Așa percep eu poezia lui Vieru - o simplitate sacră și rodnică, înălțătoare de cuget și inimă, tonică pentru suflet.
Se poate spune că poetul are asigurată statuia sa în panteonul neamului românesc. Aș îndrăzni să cred că Vieru are icoana sa zugrăvită în biserica sufletului românesc.

Aceștia suntem noi…

Aceștia suntem noi:
Buni cît se cuvine
În mijlocul răului.

Răi - niciodată.
Se miră noaptea
Că a clocit sub ea
Întuneric, 
Dar au ieșit
Pui de lumină.