ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ori de câte ori pune mâna pe ac și începe să coase o ie sau o cămășoaie, gândul o poartă în copilărie, pe vremea când bunica ei o iniția în taina acestui meșteșug.

Maria Țîru — un meșter popular din Giurgiu — este printre puținii care își mai dedică timpul acestei arte. Cine dorește să-și îmbogățească garderoba cu o cămășoaie lucrată cu multă dragoste poate să apeleze la doamna Maria. 

Pasiunea ei pentru portul popular este transmisă mai departe generațiilor tinere, pe care le învață să nu-și uite rădăcinile. Ea are și un vis, care speră că într-o bună zi va deveni realitate — ia populară sau cămășoaia de la Gostinu, județul Giurgiu, să fie cunoscută în toată Europa. 

''Mi-a plăcut de mică în primul rând să port ie, iar apoi să o confecționez. Eram prin clasa a VII-a, lucram pe etamină și îmi amintesc că prima cămașă populară mi-am cusut-o când bunica a venit și mi-a pus în brațe un val de pânză de casă și m-a îndrumat să cos o ie pentru mine și una pentru fratele meu. Mi-a plăcut atât de mult, încât le-am păstrat și le am și acum, la 49 de ani, este munca mea. Acum prima ie este împrumutată unei prietene pentru un spectacol, dar abia aștept să mi-o recuperez'', spune Maria Țîru, potrivit Agerpres.

Ea recunoaște că a fost atrasă dintotdeauna de viața la țară, de portul popular și de tradiții. În anul 2007 a luat decizia de a urma cursurile de cusături populare la Școala de Artă din Giurgiu. 

Își amintește că de curând a realizat zece cămăși populare pentru băieți, care au fost predate Centrului de Conservare și Valorificare a Creației și Tradiției Populare Giurgiu.

''Centrul ne achiziționează material și firele din care realizăm și coasem iile, iar înțelegerea este ca noi, mai departe, să predăm aceste costume instituției. Cămășoaiele pe care le facem sunt cusute pe șifon, pentru că nu mai găsim pânză de casă, iar elementul central și cel care se regăsește cel mai des pe costumele populare realizate la cercul de la Gostinu este garoafa — aceasta fiind floarea specifică costumelor populare din zona folclorică Vlașca. Am avut costume populare în care garoafa a fost cusută cu fir roșu, dar am realizat cămășoaie cu garoafe cusute în albastru, vișiniu, galben pai sau verde olive'', spune, cu mândrie, Maria Țîru. 

Pomul vieții, stâlpul vieții, cununiile, coloana cerului sunt alte elemente care se regăsesc pe iile din județul Giurgiu, zona folclorică Vlașca, iar culorile tradiționale sunt roșu și vișiniu în zona Gostinu. 

Maria Țîru spune că visul său ar fi ca pasiunea ei să fie transmisă și celor care abia acum învață să prindă modelele populare tradiționale pe pânză, iar manifestările la care participă să depășească granițele țării. 

''Eu tot ce fac fac din pasiune, uneori soțul meu spune că lucrez degeaba, dar recunosc că mie îmi place mult să lucrez la costume populare, astfel încât nu mă mai gândesc la nimic atunci când realizez cusături. Dacă ar fi să îmi doresc ceva, știu că este un vis, ar fi ca ia populară sau cămășoaia de la Gostinu, județul Giurgiu, să fie cunoscută în toată Europa'', mărturisește Maria Țîru.