INTEGRALA „CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU”

„Pe 23 august 1944, Virgil Gheorghiu, pe atunci atașat cultural la Zagreb, și soția sa află de capitularea României în fața trupelor sovietice. Patru ani mai târziu, ei trec granița franceză. Apatrizi, străbat în mijlocul valului de refugiați Croația, Austria și Germania, întâmpinând primejdii fără seamăn, și, în situațiile cele mai grave, știu întotdeauna să sesizeze absurditatea și rizibilul Istoriei. Lecție de omenie și rezistență, cronică poetică, odiseea lui Virgil Gheorghiu ne amintește cu umor că libertatea e neprețuită. Ispita libertății e povestea pasionantă a drumului lor prin Europa de după război.”, se scrie în prezentarea de pe site-ul Librăriei Sophia a Memoriilor Părintelui-ziarist și scriitor Constantin Virgil Gheorghiu, devenit cunoscut în Occident mai ales pentru romanul său „Ora 25”, ecranizat și într-un film cu Anthony Quinn - secvență:

Vedeți și ZIUA în care România a fost predată lamentabil și imoral ocupației sovietice. Fragment inedit din „Cravașa” lui Constantin Virgil Gheorghiu. Un roman despre drama unei singure zile: 23 August 1944

Editura Sophia și traducătorul Gheorghiță Ciocioi au făcut un cadou neprețuit românilor și culturii române prin redarea Operei integrale a lui Constantin Virgil Gheorghiu, la capătul unei lucrări laborioase și a unui efort neobosit de 14 ani.

„Constantin Virgil Gheorghiu (n. 9 septembrie 1916, Valea Albă-Războieni, județul Neamț – d. 22 iunie 1992, Paris,) a fost un romancier, poet, jurnalist și diplomat român interbelic. Stabilit în Franța după 1947, va deveni cunoscut în întreaga lume pentru celebrul său roman Ora 25, tradus în zeci de limbi. În 1963, a fost hirotonit preot al bisericii ortodoxe române „Sfinții Arhangheli” din Paris (iconom stavrofor din 1971).

Provenind dintr-o familie de clerici cu o tradiție de câteva secole (bunicul și tatăl său au fost preoți la Războieni), în perioada 1928-1936 va studia la Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău, familia neputând să-l întrețină la seminarul teologic – având venituri mai mult decât modeste. În 1936, Gheorghiu se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Va publica mai multe volume de versuri, ajungând, totodată, un jurnalist cunoscut („Ard malurile Nistrului” - PDF). În 1943, este numit atașat de presă al legației române de la Zagreb. După 23 august 1944, se va refugia în Occident. După mai mulți ani de lagăr și ședere în Germania (va studia în această perioadă Teologia la Heidelberg) se va stabili la Paris, unde va publica peste 35 de volume, cele mai multe dintre acestea bucurându-se de un real succes de piață, cunoscând mai multe ediții, fiind traduse în nenumărate limbi.

După 1990, cărțile lui Constantin Virgil Gheorghiu vor începe să apară și în românește, pentru ca azi să fie traduse și disponibile în limba natală a autorului”, după cum ne informează Editura Sophia, care a reușit, iată, această performanță pentru care îi suntem recunoscători, ca simpli cititori, alături de toți românii.

Felicităm așadar călduros Editura Sophia și mulțumim tuturor celor care s-au implicat și au reușit să împlinească acest proiect monumental, de un real folos pentru întreaga națiune!

Etnologul și traducătorul Gheorghiță Ciocioi a avut amabilitatea să ne spună câteva cuvinte despre această realizare deosebită:

„Cu ajutorul Celui Preaînalt, a fost încheiată, în ianuarie 2023, traducerea, redactarea și îngrijirea întregii opere a lui Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992).

Cunoscut, mai cu seamă, pentru faimosul său roman „Ora 25” (apărut în zeci de limbi), Părintele Constantin Virgil Gheorghiu a lăsat în urmă 43 de cărți, 30 dintre acestea fiind publicate în exilul său parizian, alte trei în limbile germană, spaniolă și olandeză (la ultima, s-a păstrat manuscrisul final în franceză), două cărți inedite în franceză („Sfântul Ambrozie al Milanului", „Dracula în Carpați"), opt în românește.

Editura Sophia, în urmă cu aproape paisprezece ani, și-a asumat recuperarea întregii opere Gheorghiu: o singură editură, un singur traducător și îngrijitor de ediție.

O cale deloc ușoară, anevoioasă chiar.

Mulțumirile mele se indreaptă, la capăt de drum, în principal, către cei care au dus povara acestei adevărate „aventuri literare”: Mihaela Voicu, director al Editurii Sophia, Nicolae Ghincea, director al societății „Supergraph”, scriitorul și traducătorul francez Thierry Gillyboeuf, moștenitorul drepturilor de autor al operei lui Constantin Virgil Gheorghiu.

Prin publicarea integralei Gheorghiu, scriitorul român se întoarce, deși tardiv, acasă. Un „acasă" după care a tânjit vreme de decenii...”